Bazna


Where to Sleep
Where to Eat
What to See
    Bazna Accommodation
    Bazna Restaurants & Pubs
    Bazna Attractions


 
Statiunea balneo-climaterică permanentă Bazna (județul Sibiu)
 

Staţiunea balneoclimatică permanentă Bazna este situată în nordul județului Sibiu la limită cu județul Alba și județul Mureș într-o regiune deluroasă, cu altitudinea medie de 321 m, în centrul Podișului Târnavelor, între râurile Târnava Mică și Târnava Mare, într-o regiune de dealuri acoperite cu păduri întinse, plantații de viță de vie și pomi fructiferi. La locul numit Lempeș, a fost descoperită o așezare neolitică și fragmente de ceramică pictată. În aceeași zonă a fost descoperit în sec. 19 un depozit de bronzuri din epoca fierului, cu vase și cca. 100 săgeți cu vârf de tip scitic. Bazna este menționată pentru prima oară în 1271, când care regele Ștefan al V-lea a încheiat o tranzacție cu “greavul Bozouch, fiul lui Inok” (Inok era numele pe care popoarele turcice le dadeau vlahilor), din satul Bazna, si atestată documentar la 18 februarie 1302, prin actul prin care capitulul Episcopiei de Oradea a confirmat că greavul Bozouch a donat localitatea numită Bazna către capitulul Episcopiei Catolice de Alba Iulia: Villa Bozna vocata in comitatu de Kukullu inter fluvios Kukullu existens. În anul 1359 Bazna este atestată împreună cu Velțul ca așezare liberă din Scaunul Mediașului. În mijlocul localității a fost construită o cetate țărănească fortificată cu palisade, cu biserica din sec. 15 în incinta care are o formă aproape circulară și avea inițial trei turnuri.
 
În toamna anului 1672, după ce căzuse bruma, câtiva ciobani care-și pășteau turmele la marginea pădurii, vrând să se încalzească, au aprins focul în apropierea unor balti. Deasupra băltilor au inceput să joace limbi de foc albăstrui. Vestea despre focurile vii s-a răspândit imediat, iar prin gazul natural și prin apele minerale descoperite ulterior, Bazna începe să devină tot mai cunoscută. În 1749, apele minerale de aici sunt descrise de Rudolf Rothens, în lucrarea “Memorabilae Europae”, iar doctorul Klaus, în studiul “Izvoare tămăduitoare din monarhia austriacă” descrie efectul tămăduitor al lor. După anul 1752, se fac analize chimice, mai intâi de către farmacistul George Bette din Sibiu și apoi de altii. Informatii detaliate au ramas de la Andreas Gaspari, într-un manuscris cu observatii din anii 1762-1779 despre starea băilor de aici în care autorul amintește despre existenta mai multor izvoare minerale: Baia bisericii, Baia cerșetorilor sau Fântâna acră, și descrie starea lor de atunci. Anul 1791 este legat de publicarea în “Scrieri trasilvănene” a unui articol intitulat “Ceva despre baia de sulf din Bazna”, în care se confirmă că Andreas Gaspari a lăsat cea mai veridică descriere a începuturilor acestei statiuni.
 
În 1808 medici si chimisti fac cercetări asupra apelor minerale, în 1814 se construieste un stabiliment balnear, iar în 1835 se amenajează 4 cabine si o instalatie de încălzit apă în cazane. În 1845 sunt deja inregistrate 637 persoane la tratament, iar în 1877 băile sunt arendate de bogătasul Brekner din Medias pe 70 de ani, el construind instalatii sistematice, ce contribuie la dezvoltarea si modernizarea statiunii. În 1905 este angajat primul medic al statiunii, se înfiintează o farmacie si începe productia de sare de Bazna, numită Victoria, iar în 1907 geologul Ludovic Mrazec, explică originea apelor minerale si a nămolului. Ziarul Românul scria în 1919 ca “preturile sunt reduse, confortul civilizat, muzica, seratele, festivitătile, tenisul, aparatele de gimnastică, strandul etc. arcuiesc muschii bronzati si adugă un final decisiv la convingerea vizitatorilor asupra climatului de vis si izvoarele de sănătate ale Baznei”. Din 1950 Bazna devine o statiune cu caracter permanent.
 

Factori naturali terapeutici:
 

  • ape minerale clorurate sodice, iodurate, bromurate, concentrate, atermale, cu o mineralizare totală de 17,1 – 74,5 g/l (din apa izvoarelor se extrage sarea de Bazna comercializată prin farmacii)
  • nămolul terapeutic extras de pe fundul bazinelor din staţiune are origine mixtă, predominând substanţele minerale aduse la suprafaţă de apa sondelor şi izvoarelor care sedimentează
  • bioclimat de cruţare, slab excitant
  • aerosoli şi hidroioni de iod şi sodiu în timpul verii, cu efecte terapeutice în atmosfera bogată de pe malul lacurilor sărate
     

    Indicatii terapeutice:
     

  • afecţiuni reumatismale degenerative (spondiloză cervicală, dorsală şi lombară, artroze, poliartroze)
  • afecţiuni reumatismale inflamatorii (stări algice după reumatism articular acut sau după infecţii de focar)
  • afecţiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrită scapulohumerală)
  • afecţiuni post traumatice (redori articulare posstraumatice, stări după operaţii pe articulaţii, muşchi şi oase, stări după entorse, luxaţii şi fracturi)

  • afecţiuni neurologice periferice (pareze şi paralizii posttraumatice, sechele după polineuropatii, poliradiculoneuropatii, sechele după poliomielită)

  • afecţiuni ginecologice (insuficienţă ovariană, cervicite, metroanexite cronice)
  • afecţiuni asociate (ORL, endocrine, boli profesionale)
     
    Contraindicatii:
     

  • boli acute sau cronice în perioada de exarcerbare acută
  • boli infectioase
  • tumori maligne
  • sarcină normală si patologica în orice lună
  • psihopatii cu tulburari de comportament, tuberculoză, alcoolism
  • boli cardio-vasculare decompensate
  • diabet zaharat
  • boli venerice
  • anemii
     
    Dotări:
     

  • instalaţii pentru băi calde cu apa minerală în vane şi bazine
  • instalaţii pentru băi calde de nămol şi împachetări calde cu nămol
  • amenajări pentru aerohelioterapie, ungeri cu nămol şi băi reci în bazine cu apă minerală
  • instalaţii complexe pentru electro şi hidroterapie
  • sală de gimnastică medicală, masaj medical
     
  • Leave a Reply





    Home Bucharest Dobrogea Moldova Walachia Transilvania