Buzias


Where to Sleep
Where to Eat
What to See
    Buziaş Accommodation
    Buziaş Restaurants & Pubs
    Buziaş Attractions


 
Staţiunea balneo-climaterică permanentă Buziaş (județul Timiş)
 

Staţiunea Buziaş este situată la o altitudine medie de 128 de metri în sud-vestul României în Depresiunea Buziaşului, la contactul Câmpiei Timişului cu Dealurile Pogănişului, pe cursul inferior al Pârâului Valea Salciei. Cunoscută încă de pe vremea romanilor, sub denumirea de Ahibis, localitatea a fost menționată pentru prima dată de către Carol I al Ungariei într-un document din 1321, dar există referințe probabil despre Buziaş în documente din anul 1072.
 
Datorită condițiilor naturale favorabile, cu izvoare bogate de ape minerale și climat blând cu influențe mediteraneene, Buziașul a fost recunoscut ca potențial centru balnear. În anul 1809 sunt descoperite “izvoarele cu apă tămăduitoare” de către doctorul Johann Bernhart Lindenmayr, iar în 1811 sosesc la tratament primii oameni, deschizându-se astfel primul sezon balnear sub coordonarea medicală a doctorului Lindenmayr. În 1815 începe sistematizarea și construirea celor două parcuri ale stațiunii, Liget și Central, proiecte derulate timp de 100 de ani în mare parte de specialiști austrieci. Parcul Central din Buziaș, cu o suprafață de 20 hectare, este un parc dendrologic cu multe specii rare de copaci, cel mai important fiind Platanul. În 1816 începe amenajarea primelor izvoare iar în 1819 se pun bazele stațiunii balneare, apoi în 1836 începe dezvoltarea economică a localitatii, iar în 1838 se stabilește la Buziaș, ca medic balneolog doctorul Gheorghe Ciocârlan care devine primul doctor balneolog oficial al Stațiunii Buziaș până în 1848. În 1839 localitatea Buzias este declarată stațiune balenară. Se construiesc vile (Adela, Marghit), case de vacanță, hoteluri (Bazar – 1856), Casino-ul din centrul parcului (1856) si începe construirea colonadei (1856) finalizată în 1875, cu dulgheri din Austria, ce va deveni cea mai lungă colonadă de promenade acoperită din Europa (512 m), singurele promenade similare din Europa fiind la Karlovy Vary și la Baden Baden. Arhitectura stațiunii este în stil turcesc, bizantin, unic în România.
 
Între 1903 – 1907 sunt forate 12 izvoare de adâncime. În 1906 Buziaș este cumpărată de Jacob Muschong, industriaș de origine germană care continuă dezvoltarea stațiunii și pune bazele primei fabrici de îmbuteliere a apei minerale și a dioxidului de carbon, utilizată și consumată cu mare success și în zonele industrializate (muncitorii din industria metalurgică aveau acces gratuit la consumul de apă minerală de la Buziaș). În 1907 este construită o linie de cale ferată de 2,5 km lungime, ce lega Gara Buziaș de centrul stațiunii, folosită pentru transportul apei minerale îmbuteliate, precum și a buteliilor cu dioxid de carbon, de la fabrică la gara Buziaș. Apa minerală îmbuteliată la Buzias este folosită pentru tratarea multor boli dar și îmbuteliată și comercializată ca apă minerală de larg consum, fiind prezentă în mai multe competiții și concursuri, și câștigând de-a lungul timpului 8 medalii printre care și o medalie de aur la Concursul de la Bratislava din anul 1920. În 1923, Jacob Muschong începe să folosească linia de cale ferată și pentru transferul turiștilor de la gară în centrul stațiunii, iar locomotiva cu aburi de pe această linie folosea ca și combustibil lemne de foc și nu cărbuni, pentru a evita poluarea aerului stațiunii. Din păcate la scurt timp Jacob Muschong moare dar stațiunea este moștenită de una dintre fiicele sale, Ecaterina, care rămâne proprietara stațiunii până în 1948 când este naționalizată. Buziașul continuă să fie una dintre cele mai reprezentative stațiuni balneare, bucurându-se de recunoaștere internațională, dar aura aristocratică pălește, și apar construcții noi, moderne, hoteluri și baze de tratament, cu capacități foarte mari. Numărul turiștilor sosiți la Buziaș în fiecare sezon era cuprins între 3000 – 5000 persoane, conform datelor din arhiva stațiunii. Buzias este declarat oraș în 1956. În anii ’60 activitatea economică se diversifică, sunt create mici industrii ușoare și alimentară. Crește populația și suprafața orașului și se construiesc cartiere de blocuri, vile și hoteluri pentru stațiune.
 
Factori naturali terapeutici:
 

  • ape minerale (carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, bromoiodurate, sodice, calcice, feruginoase, atermale, magneziene hipotone) cu o mineralizare totală de 2,0 – 6,6 g/l. Sursele de apă sunt amplasate în parcul staţiunii Buzias, mineralizarea acestora fiind 5000-6000 mg/litru, dioxidul de carbon fiind de 2000-2600 mg/litru, PH-ul fiind de 6,5. Se folosesc atât în cura externă (băi cu CO2) cât şi în cură internă

  • mofete cu dioxid de carbon liber cu următoarele concentraţii: gaz carbonic 95-98%, metan 0,76%, azot 0,8%, oxigen 0,2-1%
  • bioclimat sedativ de cruţare, cu slabe influente excitante si cu o aeroionizare de 800 – 1.270 aeroioni negativi / cm3 aer
     
    Indicatii terapeutice:
     

  • Afecţiuni cardiovasculare (stări dupa infarct, în stadiul de postconvalescenţă, cardiopatie ischemica, insuficienţă mitrală si aortica compensata, hipertensiune arteriala, arteriopatii periferice prin ateroscleroza, varice)

  • Afecțiuni reumatismale degenerative (spondiloze cervicale, dorsale si lombare, artroze, poliartroze)

  • Afecțiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrita scapulohumerala)
  • Afecțiuni post-traumatice (redori articulare postraumatice, stari dupa operatii pe muschi, oase si articulatii, stari dupa entorse, luxatii si fracturi)

  • Afecțiuni neurologice centrale si periferice (pareze uşoare si sechele tardive dupa hemipareze si dupa pareze)

  • Afecțiuni asociate (afecțiuni respiratorii, afecțiuni ginecologice, afecțiuni metabolice si de nutriţie, nevroza astenică şi boli profesionale)
     
    Dotări:
     

  • Instalaţii pentru băi la cadă cu apă minerală carbogazoasă
  • Săli de gimnastică medicală si masaj medical
  • Instalatii pentru mofete
  • Instalatii pentru aerosoli si inhalatii
  • Instalatii pentru electroterapie si hidroterapie
     
    Proceduri:
     

  • Termoterapie
  • Magnetoterapie
  • Hidroterapie cu ape calde în cadă
  • Băi galvanice
  • Electroterapie – curenţi de joasă frecvenţă, curenţi de medie frecvenţă, curenţi de înaltă frecvenţă, ultrasunete
  • Aerosoli, inhalaţii
  • Kinetoterapie, masaj terapeutic
  • Gimnastică medicală
  • Cura de teren prin pergole acoperite „colonada” si cura de ionizare negativa prin plimbari in parc.
  • Băi de plante
     
  • Leave a Reply





    Home Bucharest Dobrogea Moldova Walachia Transilvania