Campulung Moldovenesc

Where to Sleep
Where to Eat
What to See
    Câmpulung Moldovenesc Accommodation
    Câmpulung Moldovenesc Restaurants & Pubs
    Câmpulung Moldovenesc Attractions


 

Municipiul Câmpulung Moldovenesc (județul Suceava)
 

Statiunea climatică permanentă Câmpulung Moldovenesc este situată la o altitudine medie de 600 – 650 metri, în depresiunea intramontană Câmpulung, înconjurată de Masivul Rarău, Obcina Mestecănișului, Obcina Feredeului și Munții Stânișoarei, la confluența drumurilor ce vin dinspre Suceava, Rădăuți și Vatra Dornei. Potrivit legendei dintre cei care și-au încercat puterile în lupta cu balaurul doar haiducul Hălăuceanu a învins fiara, iar răsplata sa au fost libertatea și pământuri în care să se așeze, și ajungând în depresiunea intramontană Câmpulung, a exclamat cu uimire: „O, ce câmp lung!”. Istoria orașului Câmpulung Moldovenesc se pierde in negura vremurilor, istoricul Dimitrie Onciul spunând că „Voievodatul Câmpulungului a fost, după tradiție, primul centru al descălecătorilor din țara vlahilor de peste munți.” Orașul care se presupune că a fost întemeiat de Dragoș Vodă odată cu Principatul Moldovei a fost centrul unei uniuni de obști sătești libere, apoi capitală a unei formațiuni politice prefeudale.
 
Prima atestare documentară despre Câmpulung Moldovenesc datează din 14 aprilie 1411, din vremea lui Alexandru cel Bun (1400–1432), prin care Mănăstirea Moldovița primea satul Vama, „mai jos de Câmpulung”. Ocolul Câmpulungului Moldovenesc apare frecvent în hrisoave din vremea domnitorilor Ștefan cel Mare (1457–1504), Bogdan al III-lea cel Orb (1504–1517) sau Petru Rareș (1527–1538, 1541–1546), care dăruiesc mănăstirilor munți și văi din ținutul ocolului. Între anii 1532–1537 Petru Rareș construiește pe valea râului Moldovița, la Vatra Moldoviței, o superbă mănăstire. În 1541, după cronicarul Grigore Ureche: „Pătru Vodă s-au întors de la Bistrița, fără de nici o zminteală și trecând muntele au ieșit la Câmpul Lung”, iar Dimitrie Cantemir, în „Descriptio Moldaviae”, spune că „Cele ce am spus mai sus despre supușii Moldovei nu trebuie să se aplice țăranilor din trei ținuturi ale Moldovei, care, este drept, nu sunt nobili, totuși nu ascultă de nici un boier și alcătuiesc un fel de republică. Primul este Câmpulungul din ținutul Sucevei, încins de un lanț neîntrerupt de munți foarte înalți. Cuprinde cam cincisprezece sate, care toate își au legi și judecători proprii. Uneori primesc și doi vornici trimiși de domn, dar nu rareori, dacă aceștia jignesc pe țărani, îi izgonesc, bizuindu-se pe acele mijloace de apărare pe care li le-a dat natura.”
 
În 1717 Mihai Vodă Racoviță ajunge la Câmpulung și ridică la Vama „Stâlpul lui Vodă”, în amintirea victoriei asupra trupelor austriece. Monumentul este un monolit în formă de columnă pătrată, de 3 metri înălțime, cu o pălărie piramidală de piatră așezată pe vârf. Pe pereții monumentului sunt gravate în limbă română veche, cu litere chirilice, campaniile sale victorioase. Grigore Alexandru Ghica menționa la 18 august 1747: „Am înnoit și întărit tuturor câmpulungenilor toate drepturile ce le-au avut de la domnia mea și de la naintașii noștri cu cărți domnești, întâi pentru vama – să nu plătească vamă pentru vitele lor, al doilea pentru mortasipie, al treilea pentru oamenii domnești, al patrule pentru strânsul banilor și pentru gorștină, al cincile pentru iernatul oilor, să fie volnici a le paște pe a oricui moșie, al șasele pentru vinul ce-l vor aduce din gios de la Odobești, să nu plătească tult sau 22 bani și jumătate pentru un vas și 12 bani starostelui, nici pârcălabului.”
 
Autonomia Ocolului Câmpulung rezulta din privilegiul locuitorilor de a ierna fără plată cu oile pe moșiile mănăstirești și boierești, din scutirile vamale pentru comerț, din scutirile de a da cai de olac și de a plăti bir la întemeierea unei noi gospodării, autonomie rezultată fie din obiceiul pământului, fie din cărțile domnești cu privilegii pentru locuitorii din Câmpulung. Conducerea treburilor din ocol era lăsată în seama vornicilor, vatamanilor și bătrânilor, aleși din mijlocul sătenilor, iar slujitorii domniei intrau rar în ocol și numai pentru cercetarea și judecarea unor situații deosebite. Întreaga obște de ocol din Câmpulungului Moldovenesc era considerată o „cetate de drum”, menită să asigure apărarea Moldovei la trecători iar domnitorii îi reînnoiau mereu privilegiile pentru o autonomie largă, echivalentă cu privilegiile unei republici stăpână pe propria-i organizare internă și cu dreptul de a trimite solii ei proprii chiar la domnii Moldovei, ca de la stat la stat.
 
În momentul instaurării stăpânirii habsburgice (1774 – 1918), Câmpulungul era pe cale de a deveni târg, ca urmare a intensificării schimburilor economice și a creșterii producției de mărfuri. În 1866, administrația austriacă ridică așezarea la rangul de oraș, după Marea Unire din 1918 orașul s-a dezvoltat puternic, iar în 1995 Câmpulung Moldovenesc devine municipiu.
 
Factori naturali terapeutici:
 

  • bioclimat tonic, aer curat fără alergeni, cu o aeroionizare negativă accentuată a atmosferei.
     
    Indicatii terapeutice:
     

  • nevroza astenică
  • stări de surmenaj fizic si intelectual
  • stări de convalescentă
     
  • Leave a Reply





    Home Bucharest Dobrogea Moldova Walachia Transilvania