Covasna


 

Where to Sleep
Where to Eat
What to See
    Covasna Accommodation
    Covasna Restaurants & Pubs
    Covasna Attractions


 
Staţiunea balneo-climaterică permanentă Covasna (județul Covasna)
 

Stațiunea Covasna, situată la o altitudine medie de 550 – 600 metri. la 60 kilometri nord – vest de Brașov, la poalele versantului vestic al Munților Vrancei, în partea sudică a depresiunii Târgu Secuiesc, este cea mai renumită stațiune balneo – climaterică din România pentru tratarea afecțiunilor cardio-vasculare. În “stațiunea celor 1000 de izvoare de sănătate” cum mai este denumită Covasna, funcționează un spital de profil cardiologic (Spitalul de Recuperare a Bolilor Cardiovasculare Covasna) amplasat într-o pădure de pini, cu baze de tratament de profil moderne. Numele de Covasna provine de la cuvântul slav „cvaz”, sau „acru-acrișor” (gustul apelor minerale de aici).
 
Covasna si împrejurimile orașului sunt locuite încă din neolitic. Descoperirile arheologice includ artefacte din neolitic și era bronzului, fragmente de ceramică și de arme (lănci), unelte, și un mormânt de înhumație. Pe dealul „Cetatea Zânelor”, în partea de est a orașului, se află ruinele unei mari fortificații dacice, cu ziduri din piatră dispuse în terase (sec. I î.Ch. – I d.Ch.). Lângă cetate, a fost descoperită o clădire mai mica din epoca romana, construita în sec. 2 d.Ch., de mare importanta deoarece arată limitele teritoriului ocupat de romani în Dacia. Tot la cetate au mai fost descoperite un inel de argint, un vârf de spadă medievală din sec. 12 și câteva monede din sec. 16.
 
Prima atestare documentară datează din anul 1548 cu numele Kowazna. În acea perioada se distingeau oamenii de vază (primores), călăreții (primipilii), dar și pedestrași (pedites), asa cum reiese din lustrele (listele militare) întocmite la diferite perioade. Sunt cunoscute mai multe asemenea liste din sec. 16-17, la fiecare putând fi observate aceleași tendințe: creșterea numărului nobililor, scăderea numărului oamenilor liberi, ajungerea celor liberi în rândul iobagilor. La porunca împărătesei Maria Tereza, în 1764 sunt înființate regimentele de grăniceri secui, fapt ce a dat naștere la evenimente de multe ori sângeroase. O situație aparte au avut-o românii din Covasna, care nu se puteau ocupa cu agricultura deoarece nu aveau pământ, principalele lor îndeletniciri fiind creșterea oilor, comerțul, țesutul și torsul. Postavurile și țesăturile lor erau de o calitate excepțională, ca și brânzeturile afumate și în burduf. De religie ortodoxă, printre români existau și greco-catolici si chiar si ortodocși de rit vechi (vechea lor biserică, construită în 1794, este considerată monument). În 1756, 1863, 1869, 1874 și 1887 au loc incendii puternice care devastează orașul. Vechea biserică reformată-calvină a fost construită între anii 1754 și 1764, dar cutremurul din 1802 a avut asemenea efect asupra ei, încât a trebuit să fie demolată. În 1840 Covasna primește dreptul de a organiza târguri.
 
La Covasna se întâlnesc izvoarele minerale cele mai renumite în Transilvania, cu o diversitate de mai mult de 1500 de elemente de compoziție. În 1773 apele minerale de la Covasna sunt analizate chimic iar într-un manual de geografie apărut la Viena în 1818, Covasna este deja menționată ca stațiune balneară. Exploatarea termală începe în anii 1880 când s-a deschis baia rece sau Balta Dracului, monument al naturii care este rezultat al unei erupții vulcanice. În 1882, apa minerală provenită de la izvorul Horgasz este medaliată la Trieste. În 1889 se înființează prima societate comercială de exploatare a băilor termale, iar apa minerală din satul Voinești (parte a orașului Covasna) este îmbuteliată începând cu anul 1891. În 1952 Covasna devine oraș iar odată cu reorganizarea administrativă a României din 1968 județul primește numele stațiunii Covasna.
 
Factori naturali terapeutici:
 

  • Ape minerale – carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, clorosodice, iodo – bromurate, arsenicale sau usor sulfuroase, calcice, hipotone și hipertone, cu o mineralizare totală de 3,2 – 22,5 g/l. Apele minerale de la Covasna sunt foarte bogate în acid carbonic de origine vulcanică – circa 2,5 g/l. Izvoarele de ape minerale au debite deosebit de ridicate (unele au un debit de peste 1000 de litri pe oră) si sunt răspândite în tot orașul (peste 1500 de izvoare) existând unele case particulare unde în fântâni este apă minerală

  • Mofete – emanații de gaze naturale, în principal bioxid de carbon, ușor radioactive, folosite în special la tratamentul bolilor cardiovasculare

  • Climat de cruțare – bogat în aeroioni negativi, existenți datorită pădurilor de brazi din împrejurimi
     
    Indicații terapeutice:
     

  • Afecțiuni cardiovasculare (infarct miocardic la minimum trei luni de la externarea din spital, arteriopatii, cardiopatii cronice ischemice, hipertensiune arterială, valvulopatii, insuficientă mitrală si aortică, ulcer varicos, varice, sechele post-accidente vasculare cerebrale, boli cronice ale venelor, arteriopatii periferice prin ateroscleroză)

  • Boli dermatologice (psoriazis, eczeme cronice, afecțiuni alergice cutanate)

  • Boli ale tubului digestiv și ale glandelor anexe (gastrite cronice hipo și hiperacide, boală ulceroasă, sechele după rezecții gastrice, ulcere recidivante ale bontului gastric, tulburări funcționale și afecțiuni inflamatorii cronice intestinale, enterite și enterocolite cronice, dispepsii gastrointestinale, sechele după hepatita epidemică, sechele postoperatorii ale căilor biliare, dischinezii ale căilor biliare, litiază biliară)

  • Boli endocrine (boala Basedow, hipertiroidism, insuficientă paratiroidiană, hipofuncțiile glandelor endocrine etc)

  • Boli ginecologice (metroanexite, sterilitate, amenoreea, hipomenoreea etc.)

  • Boli ale aparatului locomotor (afecțiuni articulare, poliartrită reumatică, artroză, discopatii lombare, spondilită)

  • Boli de nutriție

  • Afectiuni asociate procesului de îmbătrânire
  • Boli ale rinichilor și căilor urinare (glomerulonefrite cronice, pielonefrite cronice de origine infecțioasă, litiază renală (urică, fosfalică, oxalică), boli inflamatorii cronice ale căilor urinare)

  • Boli ale sistemului nervos (afectiuni ale sistemului nervos periferic (radiculita, poliradiculonevrite, sechele posttraumatice ale sistemului nervos periferic), sechele după accidente vasculare cerebrale, stări astenice sau reacții nevrotice

  • Boli profesionale (boli profesionale cronice prin agenți fizici – dermatoze profesionale, reacții alergice cutanate de diverse etiologii, afecțiuni cutanate profesionale prin agenți fizici)
     
    Dotări:
     

  • Instalații pentru băi calde cu ape carbogazoase
  • Instalații pentru mofete
  • Buvete pentru cură internă cu apă minerală
  • Împachetări cu parafină
  • Instalații pentru aerosoli și inhalații
  • Instalații complexe pentru electroterapie și hidro terapie
  • Săli de kinetoterapie și masaj medical
  • Spitalul de Recuperare a Bolilor Cardiovasculare, pentru recuperare cardio-vasculară
     
    Proceduri:
     

  • Băi cu ape minerale încălzite
  • Mofete
  • Aerosoli
  • Inhalații
  • Împachetări cu parafină
  • Electroterapie
  • Băi galvanice
  • Masaj, gimnastică medicală
     
  • Leave a Reply

    You must be logged in to post a comment.

    Home Bucharest Dobrogea Moldova Walachia Transilvania