Jidava: Castrul Roman (The Roman Fort)


Castrul Roman Jidava (Jidova) – Muzeul Limesului Transalutan
 

Program de vizitare: Marți – Duminică, 9.00 – 17.00.
 

Șoseaua Națională Pitești – Câmpulung – Brașov (DN 73), nr. 127, Câmpulung, zona Pescăreasa (fostul sat Apa Sărată).
 
Amplasat pe Șoseaua Națională Pitești – Câmpulung – Brașov la intrarea dinspre sud în municipiul Câmpulung, în cartierul Pescăreasa, castrul roman Jidava (sau Jidova, sau Sidova) a fost un castrum stativum (tabără militară permanentă) de pe linia fortificată Limes Transalutanus (linie de graniță cu o lungime de aproximativ 235 km), care se întindea de la Dunăre, din dreptul localității Flămânda (Turnu Măgurele), până la Rucăr, în fața Pasului Bran. Granița Limes Transalutanus a fost construită la o distanţă variabilă de 10-15 km est de Râul Olt sub forma unui val de pământ cu miez ars. Înalt de 3 m şi lat de 10 – 12 m, avea un şanţ spre est iar în spate, limesul se sprijinea pe linia de castre şi turnuri legate de drumul strategic.
 
Castrul mare ale cărui ruine se găsesc la Jidava, este cea mai mare și mai bine păstrată construcție militară de acest gen de pe traseul Limesului Transalutanus, și singura construcție militară realizată din piatră. Componentele limesului erau drumul care urma linia hotarului, trupele (legiuni, trupe auxiliare) și fortificaţiile în care erau cantonate trupele: castra, castello, burgi și turris. Cu rolul de a controla drumul ce trecea prin Pasul Bran, castrul a fost construit între anii 190 – 211, în timpul împăraților Commodus (180 – 192) și Septimius Severus (193 – 211).
 
Castrul este de formă dreptunghiulară, cu laturile de 132 m și 98,65 m, fiind înconjurat cu un zid de apărare prevăzut cu creneluri de cărămidă, cu turnuri dreptunghiulare la porți și pe laturi, și semicirculare la colțuri. În partea centrală a incintei se află horreum (magazia de cereale), clădirea ofițerilor, principalia (comandamentul) și praetorium (clădirea comandamentului castrului). De o parte și de alta a acestor construcții de piatră, la nord și la sud, erau plasate hibernalia (barăcile soldaților). Accesul în castru se făcea prin patru porți: Porta Praetoria (poarta principală de intrare), Porta Decumana (poarta de ieșire), Porta Sinistra (poarta din stânga) și Porta Dextra (poarta laterală dreapta). Comunicarea directă între paetorium și porți se făcea prin drumuri: Via praetoria și Via decumana. În castru a staționat o trupă de arcași orientali (Cohors I Flavia Commagenorum) până în timpul împăratului Filip Arabul (244 – 249), când granița Limes Transalutanus a fost străpunsă de dacii carpi, iar castrul a fost mistuit de un incendiu devastator între anii 244 – 245. Invazia carpilor a distrus toate fortificațiile de pe granița Limes Transalutanus.
 
Castrul a fost descoperit în anul 1876 de către arheologul Dimitrie Butculescu dar cercetările arheologice sistematice au început în anul 1962 când s-au descoperit o parte a construcțiilor din interiorul castrului și zidul de incintă. Zidurile au fost consolidate iar zidul de incintă de pe latura de sud a fost supraînălțat refăcându-se turnul de curtină. De asemenea a fost reconstituit hipocaustul (hypocaustum) din praetorium. În zona castrului s-au descoperit monede, unele dintre ele fiind din timpul împăratului Gordian al 3-lea, cărămizi cu inscripții în latină ce aveau dimensiunile aproximative de 42/28/6,5 cm, vârfuri de săgeți, vase de lut și diferite scoabe, piroane, cârlige metalice. În interiorul castrului există un muzeu permanent, deschis în anul 1970 ca parte a Muzeului Județean Argeș, ce expune numeroasele obiecte descoperite pe teritoriul castrului.

Leave a Reply





Home Bucharest Dobrogea Moldova Walachia Transilvania