Junii Brasovului

Hotel
Restaurant
Brașov Entertainment
    Brașov Accommodation
    Brașov Restaurants & Pubs
    Brașov Entertainment


 

Junii Brașovului

 

Junii Brașovului sau Junii din Șcheii Brașovului și Brașovul vechi reprezintă un grup de călărași care în prezent au funcție ceremonială, și care în fiecare an defilează pe străzile Brașovului în perioada Paștelui. Sărbătoarea lor este un complex de ritualuri pre-creștine și creștine ce redau vechiul mit al morții și renașterii rituale a timpului calendaristic.
 


 

Junii sunt organizați în șapte cete de călăreți, care au misiunea de a păstra și promova tradițiile din Șcheii Brașovului și Brașuvechi, ei îndeplinind o funcție ceremonială. Cel mai popular eveniment al Junilor este „Ziua de călări” sau „Coborârea în Cetate” reprezentând defilarea călare a cetelor de juni prin Șchei și pe străzile cetății Brașovului, și are loc în fiecare an în Duminica Tomii, prima duminică de după Paștele ortodox, fiind singulară în spațiul romanității. În Șcheii Brașovului, brașovenii și turiștii asistă la această manifestare tradițională unică de primăvară ce serbează reînvierea naturii, biruința soarelui asupra întunericului și a gerului iernii, începutul unei vieți noi, cu elemente de mit, ritualuri pre-creștine, și ceremonial creștin, specifice gândirii mitico-religioase a românilor încă din vremea dacilor. Existența Junilor Brașovului este strâns legată de lupta pentru independență a românilor și cele șapte grupuri de juni au ca element comun simbolul național – tricolorul, iar personalitățile pe care le venerează și care se regăsesc pe steagul fiecărui grup sunt simboluri ale neamului românesc.
 
Sărbătorile Junilor încep odată Buna Vestire prin ieșirea cu surla și continuă în duminicile de după Paști când băieții scot fetele la joc. Punctul culminant al tradiției Junilor Brașovului are loc în Duminica Tomii, prima duminică de după Paștele ortodox, când se desfășoară cel mai important ceremonial, iar Junii își îmbracă superbele costume tradiționale, își împodobesc caii și coboară călare în Piața Unirii (Prundului), în fața Bisericii Sfântul Nicolae, unde sunt așteptați de mulțime. După ce înconjoară statuia eroului necunoscut și li se sfințesc steagurile, Junii se încolonează după o ordine bine stabilită: Junii Tineri, Junii Bătrâni, Curcanii, Dorobanții, Brașovechenii, Roșiorii și Albiorii. Fiecare grup are în frunte vătaful urmat de stegar care este încadrat de doi armași. Nu doar ordinea este respectată cu rigurozitate dar și traseul. Din Piața Unirii se coboară pe străzile George Barițiu și Mureșenilor până pe Bulevardul Eroilor unde, în fața Primăriei, Junii sunt așteptați de oficialități în frunte cu Primarul Brașovului. De aici Junii merg pe strada Republicii, pe Nicolae Bălcescu, trec pe sub Poarta Șchei și urcă la Pietrele lui Solomon “Între Chetri” unde are loc o petrecere câmpenească. Pe tot acest traseu Junii sunt aplaudați de public și primiți cu urale. La Pietrele lui Solomon – o poiană înconjurată de cinci stânci imense și o grotă atribuită regelui Solomon începe hora și aruncarea buzduganului.
 
Hora – este jucată la începutul și sfârșitul sărbătorilor junilor, având valoarea unui ritual transmis din generație în generație peste veacuri și care este jucată doar de bărbați, este neîncheiată, se joacă spre stânga iar în timpul dansului se păstrează o tăcere totală impusă de sobrietatea Junilor, auzindu-se doar muzica. În timpul horei fiecare June iese în mijlocul horei și aruncă buzduganul în sus de trei ori cât mai sus străduindu-se să îl prindă în mână în poziție orizontală. Hora este un ritual de despărțire de cei dragi și de plecare la luptă.
 
Buzduganul – utilizat toate procesiunile, reprezintă ca armă de luptă un simbol al bărbăției și apartenenței la grupurile militare de apărare, fiind folosit dinainte de prima atestare documentară a junilor din 1503. Aruncând buzduganul în Duminica Tomii, junii își dovedeau puterea și dibăcia. De-a lungul timpului, aspectul, dimensiunile și greutatea buzduganului au suferit modificări de la 3 kilograme înainte de anul 1848 când a doua zi de Paști autoritățile maghiare au confiscat buzduganele junilor pe motiv că sunt arme, la 1 kilogram în prezent. Femeilor și copiilor le era interzis în trecut să atingă buzduganele.
 
Aruncatul în țol – are loc în Vinerea Mare în Piața Unirii când mai mulți juni țin capetele unui țol (pătură) și fiecare june este aruncat de trei ori în sus la o înălțime cât mai mare. Inițial acest obicei avea loc în Joia Mare, seara, după petrecerea care avea loc la armașul mic sau la vătaf.
 
Steagurile – fiecare grup de juni are steagul propriu confecționat din mătase cu o lungime de 1,5 metri și o lățime de 0,7 metri, cu tricolorul și cu imagini proprii distincte (de obicei un june din acel grup pe una din fețe și un personaj istoric sau o clădire pe cealaltă față), și este scris anul întemeierii grupului respectiv și anul confecționării steagului, iar un stegar ales anual pe anumite criterii are responsabilitatea de a păstra steagul tot anul și de a defila cu acest steag în timpul procesiunii din Duminica Tomii, la maialuri, la parastasele junilor sau la hore. Potrivit unei legende din Șcheii Brașovului există un steag, de mare valoare și purtător de noroc pentru români, îngropat la Crucea Mușicoiului. O altă legendă spune că românii din Șchei au primit un steag de la Mihai Viteazu pe care l-au folosit la diverse sărbători și pe care l-au oferit armatei române în 1916.
 
Junițele – datorită originii militare a grupurilor de juni, femeile au un rol redus, ele apărând doar a doua zi de Paște când Junii merg la stropit și scot fetele la joc. Junițele, atât cele măritate cât și cele nemăritate, au costume frumoase formate din cămăși albe de borangic, decoltate la gât, cu mâneci de dantelă terminate cu manșete de catifea brodate cu fir care se leagă cu panglici de mătase. Rochiile sunt largi, lungi și făcute din mătase colorată cu căptușeală din pânză tivită pe margini cu șnur plușat. La brâul de catifea, care se închide cu două paftale (catarame) de argint aurit cu model floral, au pusă o panglică galbenă iar unele femei au la brâu o fundă mare de mătase. Inițial Junițele aveau și podoabe pentru cap care nu se mai poartă în prezent. Costumele Junițelor sunt asemănătoare cu cele ale mocancelor din Săcele și au elemente comune cu cele ale săsoaicelor din Brașov.
 

Grupurile Junilor Brașovului

 

Junii Tineri – la început a existat doar grupul Junilor Tineri (cei necăsătoriți) sau vechea ceată a feciorilor, întemeietorii obiceiului, prezenți pe tot parcursul anului în ritualurile junilor, și care, prin căsătorie erau obligați să iasă din rândurile junilor. Inițial Junii Tineri erau îmbrăcați în haine obișnuite românești: cămașă albă, lungă până deasupra genunchilor, fără guler, cu mâneci lungi și largi, cioareci albi, strânși pe picior, unii aveau opinci, iar alții cizme, pe cap purtau pălării cu borul larg și calota rotundă, iar la brâu erau încinși cu șerpare late „ghintuite”, în care purtau pistoale. Aveau mustăți mari, răsucite în sus și plete lungi până la umeri iar pe vreme urâtă se îmbrăcau mocănește, cu cojoace și sărici.
 


 

Azi Junii Tineri poartă o cămașă albă, cu crețuri, lungă până la genunchi, peste care pun un „flanel” cu mâneci, acoperit de un „laibăr” și de un „spențer” (haină și jachetă) de culoare vânăt-închis, cu nasturi de argint sau suflați cu aur. Cioarecii sunt tot albi, din dimie fină, în picioare au cizme iar pe cap pălării din catifea, împodobite cu panglici tricolore. Pentru ieșirea călare la Pietrele lui Solomon, în trecut dar și astăzi, junii purtau doar „laibărul” fără „spențere”, indiferent de vreme. Cei trei conducători, (vătaful, armașul mare și armașul mic) se deosebesc de restul companiei prin pălăriile lor împodobite cu „ruji” (cocarde), trei pentru vătaf, de culoare roșie, două galbene pentru armașul mare și una albastră pentru armașul mic și poartă panglici late în „bandulieră”, de pe umărul drept în jos, pentru vătaf roșie, respectiv galbenă și albastră pentru armași. La încolonare, rujile și panglicile formau tricolorul românesc, interzis românilor din Transilvania în perioada austro – ungară. Multe din pălăriile vechi ale Junilor Tineri au tricolorul în căptușeală. Steagul actual al Junilor Tineri a fost confecționat în anul 1977, la împlinirea centenarului Independenței, fiind realizat din mătase roșie și albastră, având clădirea Colegiului Național „Andrei Șaguna” pe o parte, și un june tânăr pe cal pe partea opusă. Suportul din lemn are în vârf are o suliță și pentru a putea fi purtat cu ușurință, a fost confecționată o curea din piele tubulară, care susține steagul și echilibrul junelui.
 
Junii Bătrâni – constituiți după 1877, care au origini comune și costum identic cu Junii Tineri, dar fără panglici la pălărie, sunt bărbați căsătoriți din zona „Pe Tocile” care în trecut însoțeau alaiul așezându-se în urma grupurilor de juni. De asemenea în ultima vreme Junii Bătrâni poartă tricolorul ca panglică în bandulieră iar pe piept poartă lenta tricolor. Junii Bătrâni organizează, conform tradiției, parastasul Junilor, în ziua de Florii, la Biserica Sfânta Treime — Pe Tocile. Jocurile strămoșești au loc la Crucea ridicată în 1816 de protopopul Voina Pitiș în Variște, loc cunoscut și sub numele de „Pajiștea Mare”, unde sunt invitați și Junii Tineri, care scot fetele la joc. Steagul Junilor Bătrâni are chipul domnitorului Alexandru Ioan Cuza pe o parte, iar pe cealaltă parte june bătrân călare.
 
Junii Curcani – constituiți în anul 1879 din bărbați căsătoriți din zona “Pe Coastă” iar numele grupului vine de la compania Armatei Române acoperită de glorie în războiul pentru Independență a României din 1877 – 1878. Românii din Ardeal nu puteau participa la acest mare război, dar preluarea acestor costume în anul 1879 este un răspuns la participarea sufletistă a românilor din Șcheii Brașovului la acest război, costumul devenind un simbol. Costumul Junilor Curcani este asemănător cu cel al Junilor Tineri, cu deosebirea că, în loc de pălării, Curcanii poartă căciuli negre „cu țoc”, împodobite cu pene de curcan și susținute sub bărbie cu o curea fină, căciuli care amintesc de cea a lui Mihai Viteazul, ca și la Junii Albiori, motiv pentru care pe steagul Junilor Curcani apare chipul marelui domnitor și tricolorul românesc pe o parte și un june curcan pe cealaltă parte. Pe suportul de steag sunt plăcuțe metalice gravate cu numele membrilor. Junii Curcani organizează jocuri strămoșești în fiecare an pe 29 iunie, în ziua de „Sânchetru” (Sfinții Petru și Pavel) la Crucea Mușicoiului, troiță impresionantă ridicată de protopopul Băilă în anul 1671, și refăcută de Nicolae Stinghe Oaie în 1902. În trecut Junii Curcani organizau maialuri împreună cu Junii Dorobanți pe Șaua Tâmpei, obicei reluat cu sprijinul Ministerului Culturii în anul 2013. Alte troițe protejate de Junii Curcani sunt Crucea de la Știm din Grui, ridicată în anul 1781 de cei șapte frați Voina și refăcută de Nicolae Muntean – Stim, și troița lui Gheorghe Tănasie, ridicată în anul 1867 pe locul troiței lui Gheorghe Anania din anul 1761. Parastasele Junilor Curcani au loc la Biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului.
 
Junii Dorobanți – au format același grup cu Junii Curcani din 1879, dar s-au separat de ei în anul 1924, au confecționat steagul propriu în anul 1926 (dispărut în anul 1948, când prin decret de guvern au fost desființate toate grupurile de juni), pe steagul actual au un erou de la 1877, descris de Vasile Alecsandri în poezia „Dorobanțul” iar costumul lor este similar cu cel al Junilor Curcani cu excepția căciulii, model Mihai Viteazul, cu stema Țării Românești și doi lei. Junii Dorobanți sunt recrutați dintre junii căsătoriți de pe străzile din zona Curcanilor și Pajiștei, și Valea Tei, Valea Morilor și Prund. Ei organizează de Sfânta Maria Mare “Jocul Strămoșesc de la Crucea Dreptății ridicată în 1919 de Ioan Peligrad și soția sa Elena, la „Fântânița Popii”, din capătul străzii Pajiștei.
 
Junii Brașovecheni – grup format în anul 1922 din junii căsătoriți din cadrul românilor șcheieni stabiliți în Brașovul Vechi, foarte asemănător cu grupul Junilor Bătrâni, atât ca organizare, cât și ca port, cu deosebirea că în loc de pălăriile sunt înlocuite de căciula simplă de oaie cu „țugui”. Maialurile și Jocurile au loc la „Foișorul” din Brașovul Vechi (strada Cloșca), într-un spațiu dominat de troița ridicată în 1910 de Ioan și Maria Voicu. Steagul Junilor Brașovecheni are chipul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza pe una din părți și un June Brașovechean călare în fața foișorului pe cealaltă parte.
 
Junii Roșiori – grup format prin desprinderea din grupul Junilor Albiori în anul 1908, a junilor căsătoriți din zona brașoveană Cacova, cuprinsă în valea dintre străzile „Podul lui Grid” și „General Moșoiu”, partea cea mai nouă a cartierului Șchei, după sosirea românilor izgoniți din Apața și Crizbav de către Sigismund de Luxemburg în sec. 14. Junii Roșiori, caracterizați de căciula de roșior cu „pompon roșu”, au cel mai atractiv costum format din cămașa bogat brodată cu motive populare romanești, decorate cu multe paiete din argint aurit sau alamă, chimirul sau „șerparul” cusut cu mărgele și fluturi aurii sau „laibăricile” din dimie albă, brodate cu ibrișin negru, împodobite cu găitane, purtate de vătaf pe umărul stâng, iar de ceilalți Juni Roșiori pe umărul drept. Steagul lor confecționat din mătase are chipul voievodului Mihai Viteazul pe una din părți și un June Roșior pe cealaltă parte. Anual Junii Roșiori organizează maialul la Troița de la Pietriș, sau Crucea lui Furnică, ridicată în anul 1930, în locul vechii troițe a lui Iosif Notar din anul 1909.
 
Junii Albiori – grup format în anul 1860 la înființarea Asociațiunii Transilvănene pentru Cultura și Literatura Poporului Român (ASTRA), majoritatea din breslele măcelarilor și negustorilor din Șcheii Brașovului. Au fost numiți la început “ăi alghi” datorită cămășilor de pânză albă, scoase în afară, lungi până la genunchi și largi, în 12 clini, împodobite cu fluturi aurii și broderii cu motive românești. Sunt încălțați cu cizme, iar pe cap au o căciulă de blană albă. La brâu au un chimir lat cusut cu motive naționale și doar vătaful poartă o lăibărică albă cu găitane negre cu cusături pe margini. Junii Albiori în cadrul încolonării spre Pietrele lui Solomon și înapoi încheie coloana după toți ceilalți juni. Steagul lor are chipul poetului deșteptării naționale a românilor, Andrei Mureșianu, pe una din părți și un June Albior pe cealaltă parte. Anual Junii Albiori organizează maialul la troița cunoscută sub numele „La ăle două Cruci”, dintre care doar una ridicată în anul 1896 se păstrează în zona „Pe după Grădini”.

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.

Home Bucharest Dobrogea Moldova Walachia Transilvania