Transilvania: Arta, Cultura, Traditii (Art, Culture, Traditions)
Artă, Cultură, Tradiții / Art, Culture, Traditions


Dobrogea
Moldova
Wallachia
    Arta, Cultura, Traditii din Dobrogea
    Arta, Cultura, Traditii din Moldova
    Wallachia Art, Culture, Traditions

 

Case Memoriale (Memorial Houses)

 

Muzeul Popular Drăgan Muntean – Poienița Voinii (TRANSILVANIA – Hunedoara) – Drăgan Muntean s-a distins ca personalitate de marcă a artei folclorice reprezentative a Ţinutului Pădurenilor. După moartea prematură a rapsodului, a fost amenajat în locuința sa un muzeu popular care îi poartă numele. Aici pot fi admirate o serie de costume și porturi tradiționale specifice pădurenilor.


 
Istorie (History)

 

Tăblițele de la Tărtăria
Tăblițele de la Tărtăria
Tăblițele de la Tărtăria / Tărtăria Tablets
(TRANSILVANIA: Tărtăria, Săliștea – Alba)
 

Sunt trei obiecte mici și străvechi de lut descoperite la Tărtăria în 1961. Datate în jurul anului 5.300 î.Ch. de cercetătorul german Harald Haarmann, ar prezenta cea mai veche formă de scriere din lume. [.....] / These tablets are three small very old clay objects discovered at Tărtăria in 1961. Dated around the year 5.300 b.C. by the german researcher Harald Haarmann, the tablets could represent the oldest writing in the world. [.....]

 

Monumente (Monuments)

 

Cimitirul Vesel
Cimitirul Vesel
Cimitirul Vesel / The Merry Cemetery
(MARAMURES: Săpânța – Maramureș)
 

Este faimos pentru cele peste 800 de cruci viu colorate ale mormintelor și picturile naive de pe ele, cu scene din viața și ocupația persoanelor înhumate, pe multe cruci fiind versuri ce descriu cu umor, persoanele respective. [.....] / Is famous for the more than 800 lively coloured crosses of the tombs with their naive paintings, with episodes from the life and work of the burried persons, on many crosses being lyrics about them. [.....]

 

Mocănița – Valea Vaserului
Mocănița - Valea Vaserului
Mocănița – Valea Vaserului
(MARAMURES: Vişeu de Sus – Maramureș)
 

Valea Vaserului măsoară 50 de kilometri din Vişeu de Sus până la staţia terminală Comanu, și cuprinde o zonă împădurită enormă, nelocuită unde singura cale de acces o reprezintă calea ferată forestieră. [.....] / Valea Vaserului is 50 km long from Vişeu de Sus to Comanu, the last trains station, and include a huge forested and uninhabited area where the only way of acces is the forest train line. [.....]

 

Muzee (Museums)

 

Muzeul Civilizației
Muzeul Civilizației
Muzeul Civilizației Daco Romane
(TRANSILVANIA: Deva – Hunedoara)
 

Aflat în palatul Magna Curia (castelul Bethlen), are colecții de arheologie din perioada preistorică, dacică, romană, medievală, colecții numismatice, de artă decorativă, etnografie etc. și o bibliotecă cu 40.000 de volume. [.....] / Located in Magna Curia palace (Bethlen castle), has archeology collection from pre history, dacian, roman and medieval period, numismatic, decorative art and etnography collections and a library of 40.000 volumes. [.....]

 

Regiuni Etnografice / Etnographic Regions

 

  • Țara Călatei – este o regiune etnografică deosebită situată între văile dintre municipiul Cluj și Huedin. Aici pe câte o colina care domină satul, se află vechi biserici albe din piatră, acoperite cu șindrilă, cu tavanele pictate din lemn casetat, cu inconfundabilele lor turnuri cu acoperișuri înalte, sau biserici de lemn cu decorații de lemn foarte complexe. Oamenii poartă haine tradiționale iar turmele negre de bivoli cu coarnele încovoiate dau o unicitate zonei. În timpul sărbătorilor religioase oamenii se îmbracă în hainele lor tradiționale frumoase și vestite pentru culorile vii și formele spectaculoase, și merg la biserică.


  •  

    Spiritualitate (Spirituality)

     

    Arsenie Boca

     
    Tradiții (Traditions)

     

    Festivalul Medieval Sighișoara
    Festivalul Sașilor Biertan
    Junii Brașovului
      Festivalul Medieval Sighișoara
      Festivalul Sașilor Biertan
      Junii Brașovului


     

    Junii Sibiului
    Rusalii Șumuleu Ciuc
    Târgul de Fete
      Junii Sibiului
      Rusalii Șumuleu Ciuc
      Târgul de Fete


     

    The culture of Romania is unique, is the product of its geography and its distinct historical evolution. Romanians are the descendants of the ancient people indigenous to the Balkans, especially the Dacian people, one of the major indigenous peoples of the Balkans, who are the predecessors of the Proto-Romanians. Romanian culture shares some similarities as well with other ancient cultures even outside of the Balkans, such as that of the Armenians.

    During late Antiquity and Middle Age, the major influences came from the Slavic peoples who migrated and settled south of the Danube; from medieval Greeks, and the Byzantine Empire; from a long domination by the Ottoman Empire; from the Hungarians; and from several other neighboring peoples. Modern Romanian culture emerged and developed with many other influences as well, partially that of Central and Western Europe.

    Romanian and Transylvanian traditions, art and architecture are outstanding in Europe by their great originality and duration through centuries. The various customs and traditions emphasize the regional ethnographic specificites: mask games in Moldavia, handicrafts and folk dances in Oltenia, costumes worn on celebration days in Transylvania, woodworking art and culture in Maramures, pastoral civilization in the Apuseni Mountains. Their common artistic and human sensitiveness ensure the unity of these various artistic expressions.

    Romanian culture generally refers to a series of spiritual and material values that are established on the Romanian territory. As far as the traditional Romanian culture is concerned, it refers to a set of beliefs, traditions, customs, ideas and so on, which are kept throughout centuries in certain social or national groups and which can be orally spread, from generation to generation, foregrounding the specific features for each group. Traditions are meant to preserve legendary or real information regarding past events, situations or facts, which are orally transmitted.

    The arts are, as it has been previously mentioned, an integrated part of the general definition of culture. Religion plays a significant role in the Romanian cultural life. The great majority of Romanians are Orthodox Christians. But there are also Roman Catholics, Reformed, Protestants, and so on especially in Transylvania. Religious tolerance is another major feature of the Romanian spirit. Especially in the countryside, but in the cities too, people go to church every Sunday and there are many active religious communities.

    Another feature of the Romanian people is their being very superstitious. They have a strong faith in the unexplainable, invisible forces, be them good or evil. For instance, they say if you find a needle, it means there will be quarrels or poverty in the near future. Moreover, if the snow melts on the 2nd of February, and if it drops from the eaves, it means the bees will make a lot of honey that particular year. Apart from that, there are many superstitions related to crucial moments in one’s life, such as childbirth, baptism, wedding, death. Thus, there is a Romanian tradition according to which the bridegroom has to pay a rather symbolic sum of money to one of the representatives of the bride, before going into the house of the bride.

    Cultura României este unică, este produsul zonei geografice în care se află și a evoluției sale istorice distincte. Românii sunt descendenții vechilor popoare indigene din Balcani, în special al poporului Daciei, unul din cele mai importante popoare indigene din regiunea Balcanilor și predecesorii proto-romanilor. Cultura româneasca are mai multe similaritati cu alte culturi străvechi chiar din afara zonei Balcanilor, cum ar fi cea a armenilor.

    De-a lungul antichității târzii și a Evului Mediu, principalele influențe au venit de la popoarele slavice care au migrat și s-au stabilit la sud de Dunăre; de la grecii medievali, și de la Imperiul Bizantin; de la o lungă dominație a Imperiului Otoman; de la unguri; și de la alte câteva popoare vecine. Cultura română modernă a apărut și s-a dezvoltat cu multe alte influențe de asemenea, parțial din Europa Centrală și Occidentală.

    Tradițiile din România și Transilvania, arta și arhitectura sunt impresionante în Europa prin marea lor originalitate și durabilitate de-a lungul secolelor. Diversele obiceiuri și tradiții accentuează specificul etnografic regional: jocurile cu măști din Moldova, artizanatul și dansurile populare din Oltenia, costumele purtate în zilele de sărbătoare în Transilvania, arta sculpturii lemnului și cultura din Maramureș, civilizația pastorală din Munții Apuseni. Sensibilitatea lor comună, artistică și umană asigură unitatea acestor diverse manifestări artistice.

    Cultura română în general se referă la o serie de valori spirituale și materiale care s-au stabilit pe teritoriul României. În ceea ce privește zona de acoperire tradițională a culturii din România, aceasta se referă la un set de credințe, tradiții, obiceiuri, idei și așa mai departe, care s-au păstrat de-a lungul secolelor în anumite grupuri sociale sau naționale și care s-au perpetuat pe cale orală, din generație în generație, punând bazele trăsăturilor specifice pentru fiecare grup. Tradițiile sunt destinate să păstreze informațiile legendare sau reale cu privire la evenimentele trecute, situații sau fapte, care sunt transmise oral.

    Artele sunt, asa cum a fost menționat anterior, o parte integrată a definiției generale a culturii. Religia joacă un rol semnificativ în viața culturală din România. Marea majoritate a românilor sunt creștini ortodocși. Dar mai sunt și romano-catolici, reformați, protestanți, și așa mai departe în special în Transilvania. Toleranța religioasă este o altă trăsătură majoră a spiritului românesc. În special în zona rurală, dar și în orașe, oamenii merg la biserică în fiecare Duminică și există multe comunități religioase active.

    O altă trăsătură a poporului român este aceea că este foarte superstițios. Oamenii au o credință puternică în inexplicabil, în forțele invizibile, fie divine sau diabolice. De exemplu, se spune că dacă găsești un ac, aceasta înseamnă că va fi ceartă sau sărăcie în viitorul apropiat. Mai mult chiar, dacă zăpada se topește pe 2 februarie, și dacă se scurge de la streașină, înseamnă că albinele vor face multă miere în acel an. Pe lângă acestea, sunt multe alte superstiții legate de momente cruciale din viața omului, cum ar fi nașterea, botezul, nunta, moartea. Astfel, există o tradiție românească potrivit căreia mirele trebuie să plătească o sumă mai degrabă simbolică de bani uneia dintre rudele miresei, înainte de a merge în casa acesteia.

    Leave a Reply





    Home Bucharest Dobrogea Moldova Walachia Transilvania