Medias

 


 

Where to Sleep
Where to Eat
What to See
    Medias Accommodation
    Medias Restaurants & Pubs
    Medias Attractions


 
Municipiul Mediaș (județul Sibiu)
 

Situat într-o zonă deluroasă, Municipiul Mediaș se află la confluența pârâului Moșna cu râul Târnava Mare, într-una dintre cele mai renumite regiuni viticole de odinioară. În paginile romanului “Dracula”, scriitorul irlandez Bram Stoker menționează că, la nunta contelui valah, vinul a fost “cel auriu de Mediaș”, vinul fiind un simbol al stemei orașului. Mediașul și împrejurimile lui sunt și azi cunoscute, datorită faimei vinurilor vechi de Târnave, zona fiind supranumită în vechime “Țara Vinului” sau “Weinland”, așa cum apare în harta umanistului Johannes Honterus (sec. 16).
 
Teritoriul său și al împrejurimilor sale a fost locuit în permanență încă din timpuri îndepărtate. Cele mai vechi urme de locuire în zona orașului datează din neoliticul timpuriu, continuitatea de viață de-a lungul epocii bronzului și fierului, a perioadelor dacică, romană, post romană și prefeudală fiind dovedită de importante descoperiri arheologice făcute de-a lungul timpului. Pe Dealul Cetății s-au identificat urmele unei fortificații din epoca fierului. După cucerirea Daciei, romanii au refăcut cetatea, care a devenit sediul cohortei 3 (“Media”).
 
În perioada medievală, ca urmare a politicii de colonizare practicată de regii Ungariei în Transilvania, în sec. 11 – 13, zona este populată de coloniști provenind din diferite regiuni ale Germaniei. La fel se întâmplă și în cazul bazinului mijlociu al Târnavei Mari, care este populat cu sași, precedați inițial de secui ca avangardă a regalității maghiare. Cronicile vorbesc despre întemeierea cetății în anul 1146 cand Mediaș, unul din cele șapte orașe întemeiate de coloniștii sași (Siebenburgen), apare într-un document, însă data general acceptată pentru prima mențiune documentară este 3 iunie 1267 sub denumirea de “possession Mediesy”. În documentele din perioada următoare localitatea apare scrisă în forme diferite (Medies, Medgyes, Medyesch, Medwisch, s.a.), în funcție de epocă sau de limba în care a fost redactat documentul.
 
Mediașul a fost singura așezare din zonă care fusese denumită civitas încă din anul 1359, dar în cursul secolului 15, începând cu anul 1407, se va reveni la denumirea de oppidum și villa, devenite mult mai frecvente în mențiunile documentare. Incursiunea turcească în Transilvania din 1437 – 1438 duce la o accentuată decădere a scaunului Mediaș, din punct de vedere economic și demografic. Având permanent prezent pericolul turcesc, între secolele 15 – 16, satele și târgurile mai mici, neputând asigura apărarea unor ziduri de mare lungime, au recurs la fortificarea bisericilor. Același fapt este identificat și în cazul Mediașului, care, într-o primă etapă, pe la mijlocul secolului 14, ridică ziduri pe o suprafață restrânsă, întărite cu două turnuri. După anul 1400, zidurile existente sunt supraînălțate și se proiectează construirea a încă trei turnuri unite cu centuri, prevăzute cu șanțuri de apă și drumuri de strajă, ridicate pentru protejarea zonei din jurul Bisericii Evanghelice Sfânta Margareta. Ansamblul acestor fortificații va purta denumirea de Castel (termen derivat din latinescul castellum, care desemnează un loc întărit, redută, fortăreață), prima sa atestare documentară datând din anul 1450. Matei Corvin hotărăște refacerea cetății, ridicând trei rânduri de ziduri puternice și cinci turnuri de aparare. Domnul Moldovei, Petru Rareș, a ocupat cetatea, trupele sale participând la conflictul dintre Ferdinand Habsurg și Ioan Zápolya (1529).
 
În 1571, la Mediaș s-a tinut Dieta care l-a recunoscut pe Stefan Báthory ca principe al Transilvaniei. În 1599 Sigismund Báthory, fiind la Mediaș, ceda tronul vărului sau, Andrei Báthory, care avea sa fie bătut de Mihai Viteazul, la Selimbăr, lângă Sibiu. Populația orașului a participat cu însuflețire la evenimentele revoluționare din 1848. Din rândul sau au ieșit conducători de mare popularitate, ca Stefan Moldovan și Stefan Ludwig Roth. La 8 ianuarie 1919, Adunarea săsească din oraș, convocată de Consiliul Alba Iulia (1 decembrie 1918), privind unirea Transilvaniei cu România declara în rezoluția adoptată că “având în vedere unirea Transilvaniei cu România și fiind convinși de importanta mondială a acestui act, poporul săsesc din Transilvania se pronunță, conform principiului de autodeterminare pentru unirea Transilvaniei cu România. Salută cordial poporul roman și îl felicită pentru indeplinirea idealurilor sale naționale. Poporul săsesc ia act nu numai de un proces istoric de importantă mondială, ci si de dreptul legitim al poporului român pentru unire și formarea unui stat”.

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.

Home Bucharest Dobrogea Moldova Walachia Transilvania