Tablita Sinaia 56

Tăbliţa 56. Tăbliţă turnată în anul 30 d.Ch. Stînga sus: ROTO (roti: a da tîrcoale) I (i: a merge, a alerga) IRMEO (irmos: melodie bisericească) M (mato: părinte, ocrotitor) TII (ţîi: a ţine).
 
Dreapta sus: SAR (sar: a scrie, a trimite) GIRIO (giri: luminos, strălucitor) +++ .
 
1. POIDEO (poiede: mulţime) ON (on: neam, a aduna, a însoţi) TOIR (toir: toiag) NIE (nii: minune, admiraţie) NE (nouă) DOE (a da) ZABELIO. LO DOE (a da) GIL (ghil: ţesătură de in sau cînepă albită prin ghilire) E ARGI (argea: construcţie simplă în pământ ca un bordei deschis cu scînduri pe jos în care se aşează vara războiul de ţesut, bolta sau acoperişul unei pivniţe). LO ROGEO (a ruga) SOGEO (sogi: a împărţi aluatul pentru pîine, a împărţi un întreg) ARMOSO (armata, oaste) SOSEO (a sosi) AGESO (aghios: cîntare religioasă, a dormi). ONSO (vestită) LETOLE (le-ţele: şipci din care se construiesc casele de lemn) ON (on: neam, a locui, a însoţi) TALI (tali: închinare) PICE (pice: a se pleca, a sosi, a se ivi) LOE (lui). DABO (cetate) IE (a da) TO FAE (fai: stofă de mătase neagră cu fir gros) TO ON (on: neam, a aduna, a însoţi) ANGEO (angel: înger) ZAGE (a zace, a fi nemişcat). TROSI (troşi: încălţăminte uşoară) I (i: a merge) BOERO BISETO ON (on: neam, locuitori, a însoţi) SARMISETOUZO KOI (căi: a plînge, a se văieta, a regreta) E ARMOSO (armata). ++++++++++++++ GIE (vie) RUE (rui: ciocîrlie) SER (seir: privelişte, zări) DAPISIUO LOSE (a lăsa) IORG (iorga: fără răbdare, fără astîmpăr, mereu) LO. ++++++ G. E. OROLIEO POE (apoi) LUO KOR (cor: dans în formă de cerc, adunare) SEDI (sedea: imn religios cîntat în biserică în timpul căruia cei prezenţi stăteau jos) ++++++++++ .
 
2. G – E (ede: preot judecător, mare preot, judecată din ceruri) ZORASEO ILO MOLEO (molîu: fără vlagă, încet, greoi) DABO (cetate) OOOO (exclamaţie de durere). ++++EEEE (e: a judeca, a se înălţa la ceruri) .G. GOGE (gogi: a curăţa, a suferi) RO (rău) LO DU (a duce) NO (priveşte!, atenţie!) GETO. ++++ .G. ZALIE (jale: nenorocire, a plînge) OLO (ol: vas pentru băutură) ZOI (zoi: apă murdară, a murdări cu zoi) RO (rău) DABO (cetate). ++++++ .G. GORMIO KO NOBI (nobet: schimbare, obicei, rînduială) DOINI (a cînta doine). ++++++ .G. SEI (sii: a fi) ZOLO (zoli: a se zbuciuma, a se frămînta) SISI (nebun) DO (a da, a duce) NOE. ++++++++++ .G. MILI (mili: a se îndura, a se înduioşa) ISOLO (isala: bun este Dumnezeu) ZIDO (zidi: credinţă, religie, adevăr) DABO. ++++++ -G- BERISO SA IG (ig: poartă, a ieşi) DABO (cetate) PANANEO. ++++++ -G- DO (a duce) TE GOE POLTO (pultă: tejghea, sertar) DABO (cetate) SARMATIO. ++++++ -G- KARPIO DO (a duce) LO SARTA PIEO (credincios). ++++++ * II – .G. PARI DUO (a duce) LO – ERMI DABO. * ++ II –G- MONGA (mangă: om încăpăţinat) IO LO KATA (cata: a cerceta, a privi, a lua aminte) GOE. ++++ II -G- GOI ROE (roi: a pleca repede) LO GOMIEO DABO. +++ G. PALOE LO SAR (salt, alergătură) DABO SEGETIO. II +++++ stînga jos: KOTO (cotă: a căuta) POLEO (polei: făpturi din basme) IGE (ige: ochi, a scînteia, a avea grijă, a consulta) IO GETE ON (on: neam, popor). Dreapta jos: IA (uite!) E ROBI (robi: a chinui, a nenoroci) REO (rea) DAGI.
 
Stînga sus: Daţi tîrcoale şi alergaţi cu irmos pentru ocrotitorul care ne ţine.
 
Dreapta sus: Sfînta şi strălucitoarea poruncă (scrisoare).
 
1. Mulţimea a însoţit toiagul (a călătorit) să vadă minunea ce ne-a dat-o nouă Zabelio. Am dat ghilul lui (Zabelio) şi este pus la o argea. Grupuri de armată au sosit în cîntece religioase să se roage la el. Locuitorii vestitelor sate au venit aplecaţi (trişti) să se închine lui. Cetatea a dat tuturor celor adunaţi stofă neagră de mătase pentru că îngerul zace (este mort). Boero Biseto şi-a pus încălţările şi a mers împreună cu locuitorii Sarmisetuzei şi armata să se căiască. Veşnic sfînta şi nemuritoarea ciocîrlie a lui Dapisiu a fost lăsată să se înalţe în cele mai înalte zări (la ceruri). Pentru sfîntul geţilor, preotul judecător Orolieo a strîns adunarea şi apoi au cîntat sfinte cîntece religioase.
 
2. Zoraseo, preotul judecător al geţilor l-a dus pe Ili fără vlagă (viaţă) în cetatea plină de durere. Priviţi geţilor cum s-a dus, a suferit rău, s-a curăţat şi s-a înălţat la ceruri pentru dreapta şi sfînta judecată. Să-l jelim pe sfîntul get iar în cetate, oalele pentru băutură să fie cu zoi. Pentru sfîntul get, Gormio a cîntat doine după rînduială. Noe care l-a adus pe sfîntul get a fost lovit de un zbucium nebun. Bunul Dumnezeu s-a îndurat şi l-a luat pe sfîntul get în cetatea credinţei. Boriso a plecat spre cetatea Pananeo pentru a spune despre sfîntul get. Goe, du-te la arătoasa cetate a sarmaţilor să ştie despre sfîntul get. Să se ducă la carpi, la credinciosul Sarta pentru a se afla despre sfîntul get. Pari să se ducă la cetatea Ermi pentru a vesti pe sfîntul Mîntuitor al geţilor. Eu i-am adus aminte acestui om încăpăţinat Goe, să spună despre sfîntul Mîntuitor al geţilor. Goe a plecat repede către cetatea Gomieo să vestească despre sfîntul Mîntuitor al geţilor. Paloe a alergat la cetatea Segetio să vestească despre sfîntul geţilor, Mîntuitorul în credinţa crucii.
 
Stînga jos. Să se cerceteze făpturile (oastea de îngeri) strălucitoare din ceruri dacă mai au grijă de neamul geţilor.
 
Dreapta jos. Uite, este (a venit) chin rău peste daci!

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.

Home Bucharest Dobrogea Moldova Walachia Transilvania