|
|
|
Deşi mulţi ani a fost perecepută drept o staţiune pentru pensionari, Sovata este una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă. Mulţi turişti care ajung acolo pentru prima dată rămân plăcut impresionaţi şi declară, fără nicio reţinere, că în Sovata… “E mai frumos ca-n Croaţia”!
Recunoscută la nivel european încă din 1850, Sovata este o staţiune pentru orice sezon. Lacurile cu ape clorurate şi sodice – cât şi nămolul din ele – au proprietăţi terapeutice pentru o multitudine de afecţiuni, în speciale pentru cele ginecologice.
Înconjurată de dealuri împădurite cu fagi, stejari, carpeni, ulmi, castani, brazi şi stejari, cât şi de Muntele de Sare, staţiunea oferă posibilităţi excelente şi pentru odihnă şi relaxare. Clima este subalpină, cu veri răcoroase şi ierni blânde. Punctele de atracţie ale locului sunt lacurile helioterme, renumite pentru efectul lor terapeutic.
În Sovata, există în total şase lacuri sărate, două cu apă dulce si un alt lac sărat transformat în mlaştină. Deasupra apei sărate, există un strat de apă proaspătă provenită din precipitaţii. Acesta nu se amestecă cu apa sărată, ci se menţine la suprafaţă, acţionând ca un izolator termic. Astfel, temperatura apei din lacuri variază în funcţie de acumularea căldurii solare în apa sărată.
Sursa: www.one.ro
Staţiunea Sovata este situată la o altitudine medie de 475 – 530 de metri, pe cursul superior al râului Târnava Mică, în Depresiunea Praid-Sovata, la poalele dinspre sud-vest ale Munților Gurghiu din Carpații Orientali şi la 9 kilometri de staţiunea Praid. Este înconjurată de dealurile Cireșelu (912 m) la nord, Capela (720 m), Bechiș (1.080 m) şi cu Masivul Gurghiu cu vârful Saca (1777 m) la nord-est, Dealul Mic și Muntele de Sare, şi dealul Stejaru (649 m) la est, fiind acoperită cu păduri de fagi, stejari, carpeni, ulmi, castani, brazi și mesteceni. Exploatările de sare de la Sovata erau cunoscute din antichitate iar în imediata apropiere a salinelor se afla castrul roman de la Sărățeni. Romanii lucrau peste tot în Transilvania doar la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta, iar excavațiile părăsite au devenit în timp lacuri.
Sovata a fost menționată pentru prima data ca loc tămăduitor într-un document din 1597, iar în 1850 devine staţiune balneară. Unic în Europa, lacul Ursu, cel mai mare lac heliotermic din lume, are o adâncime de 18.4 m si s-a format în anul 1875 în urma unor alunecări de teren. Renumele staţiunii Sovata se datorează în principal lacurilor Ursu (46.000 m2), Aluniș (9.000 m2), Verde (5.000m2), Negru, Roșu, Mierlei și Șerpilor, cu ape clorurate (cu concentrație mare – de la 40 la 250 gr/litru) și sodice, care prezintă fenomenul de heliotermie (vara, temperatura apei variază în funcție de acumularea căldurii solare în apa sărată, apa caldă fiind protejată de un strat de apă proaspată provenită din precipitații și râulețe, care nu se amestecă cu apă sarată, ci se menține la suprafată, acționând ca un izolator termic). Astfel vara temperatura Lacului Ursu variază în funcție de acumularea căldurii solare în apa sărată între 10-20 °C la suprafață, 30-40 °C la adâncimea de 1 m și 40-60 °C la adâncimea de 1,5 m.
Factori naturali terapeutici:
Ape minerale clorurosodice din lacurile helioterme de mare concentratie, cu o mineralizare mare de 40 – 250 g/l
Indicatii terapeutice:
Afecțiuni reumatismale degenerative (spondiloză cervicală, dorsală si lombară, artroză, poliartroză)
Afecțiuni post traumatice (redori articulare post traumatice, stări după operații pe muschi, articulații si oase, stări după entorse, luxații si fracturi)
Dotări:
Proceduri:
Obiective turistice:
| Home | Bucharest | Dobrogea | Moldova | Walachia | Transilvania |
|---|---|---|---|---|---|
