Miercurea Ciuc: Sumuleu Ciuc

Fortified Churches
Wooden Churches
Churches and Monasteries
    Biserici Fortificate Transilvania
    Biserici de Lemn Transilvania
    Alte Biserici si Manastiri din Transilvania

 

Miercurea Ciuc: Șumuleu Ciuc

 

Cartier al municipiului Miercurea Ciuc din anul 1959, a fost până în anul 1876 reședința executivă a scaunelor secuiești ale Ciucului, Giurgeului și Cașinului, apoi comună a comitatului Ciuc. Șumuleu Ciuc a fost atestat documentar în anul 1335 cu numele de Șumlov, prima biserică fiind construită aici în anul 1352.
 

Șumuleu Ciuc: Atracții Turistice (Tourist Attractions)

 

  • Biserica și Mănăstirea Franciscană – important loc de pelerinaj pentru romano – catolici, este un ansamblu de monumente istorice format din: Biserica mănăstirii franciscane „Vizita Mariei la Elisabeta” cu piatra funerară încastrată, Claustru, Capela „Sfântul Ioan Botezătorul” și Crucea de piatră. Prima biserică a fost construită în acest loc în anul 1352, iar între anii 1442 – 1448, pe locul primei biserici a fost construită o altă biserică de către franciscanii care s-au stabilit aici în anii 1440, după cum atestă bula papei Eugen al 4-lea. Biserica franciscană a fost construită pentru comemorarea victoriei de la Sântana de Mureș al lui Iancu de Hunedoara. Ulterior au fost construite două capele în anii 1530 și 1649. Aici în anul 1630 a fost deschis un gimnaziu franciscan, în anul 1676 călugărul franciscan Ioan Căianu înființează o tipografie. Biserica franciscană, devastată de armatele turco – tătare în anii 1553, 1601, 1661, 1694 și 1705, a fost grav deteriorată, fiind demolată în anul 1802. Cel mai puternic atac a avut loc în anul 1661 când rupele turco – tătare conduse de Ali, pașă de Timișoara, pedepsesc Ciucul pentru participarea la campania împotriva Poloniei condusă de Gheorghe Rákóczi al II-lea, fără acordul Înaltei Porți. Celebrul călător și istoriograf turc Evliya Çelebi, martor ocular al evenimentelor, descrie atacul iar Căianu scria că „Păgânii … au jefuit tot Ciucul”. Biserica actuală a fost construită între anii 1802 – 1824 în stil baroc pe baza planurilor arhitectului Constantin Schmidt iar orga realizată la Timișoara de firma “Wegenstein Leopold și Fii” are trei manuale, 41 de variante solo și 2824 de tuburi.
     

     

    Obiectul cel mai valoros de aici îl constituie statuia făcătoare de minuni a Fecioarei Maria, realizată dintr-un trunchi de tei în stil renascentist între anii 1510 – 1515. Este cea mai mare din lume dintre statuile de pietate (votive), și are o înălțime de 2,27 m. Fecioara Maria cuprinsă de raze (Maria in sole sau Fecioara Îmbrăcată în Soare) are pe cap o coroană din 12 stele şi sub picioare globul pământesc şi luna. Pe luna în formă de seceră apare o faţă umană, în mâna dreaptă a Fecioarei este sceptrul împărătesc, iar pe braţul stâng se află Pruncul Isus, amândoi cu capetele încoronate.
     

     

    Statuia Fecioarei constituie punctul de atracţie al pelerinajelor în fiecare an de Rusalii când sute de mii de pelerini ajung aici, ceea ce a facut ca Papa Pius al 12-lea să ridice biserica la rangul de Basilica Minor la 3 ianuarie 1948. Se spune că statuia Fecioarei a insuflat secuilor catolici din Ciuc și Gheorgheni forță și curaj, astfel ei reușind să învingă oastea protestantă a lui Janos Sigismund, principele Transilvaniei trecut la protestantism. Bătălia a avut loc în anul 1567 de Rusalii, pe culmea Tolvajos din Munţii Harghita, loc marcat astăzi cu trei cruci uriaşe din lemn. Secuii au fost conduşi la luptă de preotul Ștefan din Joseni, iar după victorie, au mers la biserica din Şumuleu să se închine la Statuia Fecioarei, făgăduind ca în fiecare sâmbătă a Rusaliilor să facă pelerinaj aici, tradiţie menţinută anual din 1567. Din 1990, după căderea comunismului, pelerinajul a luat proporţii de masă, sute de mii de pelerini din toată lumea venind pe șaua dintre Munţii Șumuleul Mic și Șumuleul Mare pentru a primi iertarea și pentru a cinsti pe Fecioara Maria. După mărturia credincioșilor s-au consemnat numeroase miracole și multe rugăciuni au fost îndeplinite de Fecioara Maria.
     

  • Ziua Celor O Mie de Fete Secuiene – eveniment care are loc în fiecare an în prima sâmbătă a lunii iulie, în șaua dintre Munţii Șumuleul Mic și Șumuleul Mare unde se adună tineri îmbrăcaţi în costume secuiești pentru a evoca din dans și cântece moștenirea culturală sau obiceiurile locului. Această sărbătoare a fost organizată pentru prima oară în anul 1931 sub forma unor “Baluri cu fuste încreţite” sau “Baluri cu ţesături”.

  • Capela Salvator – construită în sec. 15 în amintirea victoriei armatelor creștine conduse de Iancu de Hunedoara asupra turcilor de la Belgrad din 1456

  • Capela “Isus în Chinuri” – construită între sec. 15 – 17.

  • Capela Sfântul Anton – construită între anii 1750 – 1773.

  • Fostul sediu al Ciucului – construit între anii 1825 – 1841 lângă Mănăstirea Franciscană, azi spital de boli contagioase și clinică TBC.

  • Fostul Liceu romano – catolic – construit în 1727, unde au învățat multe personalități de seamă, azi orfelinat.

  • Biserica romano – catolică “Sfânta Treime”

  • Izvorul de apă minerală

  • Baia călugărilor – mlaștina numită “Baia călugărilor” se află între biserica franciscană Șumuleu Ciuc și Muntele Șumuleu, și a apărut datorită unui izvor de apă minerală cu debit abundent. Călugării au folosit bazinul de apă minerală pentru baia picioarelor care are efecte terapeutice benefice pentru problemele reumatice. În anul 1863, lângă baia călugărilor, elevii gimnaziului romano – catolic au construit o baie populară proprie. Baia călugărilor a fost reconstruită în anul 2006 și este folosită și ca loc de meditație și de rugăciune, iar lângă bazinul hexagonal a fost construită o grădină de rugăciuni.

  • Comments are closed.

    Home Bucharest Dobrogea Moldova Walachia Transilvania