Brasov: Attractions (Atractii Turistice)

Hotel
Restaurant
Brașov
    Brașov Accommodation
    Brașov Restaurants & Pubs
    Brașov


 

Brașov: Atracții Turistice (Tourist Attractions)


 

Centrul de Informare Turistică Brașov – Piața Sfatului, nr. 30 (în incinta Muzeului de Istorie – Casa Sfatului, este deschis în fiecare zi între orele 9:00 – 17:00), Brașov, județul Brașov, telefon: 0268 419 078, e-mail: cultura.turism.cj@judbrasov.ro, infoturismbrasov@yahoo.com.


 

Biserici
Fortificații
Muzee
    Brașov Churches
    Brașov Fortifications
    Brașov Museums


 

Orașul Vechi
Entertainment
Shopping
    Brașov Medieval
    Brașov Entertainment
    Brașov Shopping

 

Împrejurimi
    Brașov Surroundings

 

Brașov – Monumente istorice și de artă
 

Patrimoniul cultural al orașului Brașov (cel mai important nod comercial al Transilvaniei în Evul Mediu) cuprinde în prezent peste 400 de obiective clasate în Lista Monumentelor Istorice din România – situri, ansambluri și construcții independente, dintre care aproximativ 20% sunt considerate de valoare națională și universală. Zonele protejate respectă delimitarea istorică a orașului devenit reședință a Țării Bârsei în sec. 14. Cetatea Brașovului (Corona) și Brașovul Vechi, așezări înființate de coloniștii sași și de cavalerii teutoni la începutul sec. 13, cartierul românesc al Șcheiului și Blumăna, locuite inițial în special de maghiari. Patrimoniul valoros și extrem de variat păstrat pe teritoriul de astăzi al orașului Brașov datează din Preistorie, Antichitate, Evul Mediu, Renaștere, Baroc, Clasicism și din perioada modernă. Descoperirile arheologice din Epoca Bronzului au dat numele culturilor Noua și Schekenberg, iar la Pietrele lui Solomon se conservă urmele de locuire dacice premergătoare așezării din Șcheii Brașovului. Din Evul Mediu se păstrează în parte zidurile de incintă ale orașului, întărite cu turnuri, bastioane și fortificații exterioare, vestigiile cetății Brassovia de pe Tâmpa și Cetățuia. Biserica Sfântul Bartolomeu își are începuturile în sec. 12, iar Biserica Neagră a fost construită în perioada 1377 – 1477.
 
Din perioada Renașterii se păstrează programe de arhitectură publică civilă reprezentative, cum ar fi Casa Negustorilor (1545) sau Turnul Ecaterinei (1559). După distrugătorul incendiu din 1689, numeroase clădiri sunt reconstruite în spiritul noilor stiluri venite de la Viena: Baroc, Rococo, Neoclasic sau Biedermaier. Biserica Sfinții Petru și Pavel a fost edificată între anii 1776 – 1782 iar Casa Sfatului, menționată documentar pentru prima oară în anul 1420, este refăcută între anii 1774 – 1778. În sec. 18 este mărită și biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului.
 
În ultimele decenii din sec. 19 o parte dintre vechile fortificații ale orașului sunt demolate, fiind ridicate în locul lor noi construcții edilitare aflate în funcțiune și astăzi, printre care: Rectoratul Universității “Transilvania” (arhitect Peter Bartesch, 1881 – 1885) și Centrul Cultural “Reduta” (arhitect Cristian Kersch, 1893) sau sediile Primăriei Municipiului Brașov (1897 – 1898) și al Prefecturii (1902). Stilul 1900 este reprezentat la Brașov de creația arhitectului Albert Schuller, iar perioada interbelică este marcată în special de construcții în stil neo românesc, un exemplu în acest sens fiind clădirea Bibliotecii Județene “George Barițiu” (1928 – 1930).
 
Fortificațiile medievale ale Brașovului
 
Cetatea din jurul orașului, care a făcut din Brașov unul dintre cele mai întărite centre urbane din Transilvania Evului Mediu, era prevăzută cu mai multe pânze de ziduri, zwingere, șanțuri, 28 de turnuri de apărare și opt bastioane date spre administrare breslelor de meșteșugari (asociații meșteșugărești sau corporații respectate de la Istanbul până la Viena, adevărate carteluri cu regulamente proprii, implicate în viața economică și foarte bine organizate în timp de război). Din ansamblul de plan patrulater neregulat construit în etape între sec. 14 – 16, în prezent sunt bine conservate fortificațiile Zidurilor de Jos, situate de-a lungul canalului Graft și Zidurile de Sus de sub Tâmpa. În sec. 16, Brașovul era înconjurat de trei kilometri de ziduri groase, duble sau triple, înalte în medie de 12 metri. Din 100 în 100 de metri, erau amplasate bastioane (care primeau numele breslei care întreținea construcția pe timp de pace și furniza ostași și armament, pe timp de război) și existau și 4 turnuri de apărare și 28 de turnuri de pulbere, fiecare apărate de câte o breaslă, și porțile de intrare, care erau și ele veritabile turnuri de apărare. Cetatea era înconjurată de o rețea de șanțuri umplute cu apă. Un regulament de apărare a orașului din anul 1491 consemna că Brașovul dispunea de 7 bastioane, fiecare cu câte 20 de luptători.
 
Documentele atestă la Brașov prezența a cel puțin 35 de domenii manufacturiere, dintre care 22 erau organizate în corporații, cu statut propriu: blănari (înființată în anul 1420), țesători de postav (1444), funari (1446), tunzători de postav (1462), cizmari (1463), croitori (1476), dulgheri (1476), fierari (1478), pielari (1478), curelari (1478), zidari (1478), armurieri (1480), butnari (1490), sticlari (1496), mănușari (1498), țesători de pânză (1498), arcari (1505), aurari (1511), ceasornicari (1512), măcelari (1518), pictori (1520), tâmplari (1520), sculptori în lemn (1523), rotari (1528), strungari în lemn (1536), săbieri (1536), lăcătuși (1542), arămari (1542), bărbieri (1550), cositorari (1555), scutari (1561), franzelari (1562), șelari (1562), pâslari (1562), olari (1564), brutari (1564), săgetari (1571), morari (1571) și făurari de cuie (1573). În 1798 la Brașov existau 43 de bresle, deservite de 1.227 meșteri. Statutul breslelor preciza reguli pentru procurarea de materii prime, desfacerea produselor, apărarea intereselor membrilor. Breslele aveau personalitate juridică, consiliu de meșteri, sediu, întruniri periodice, serbări specifice, coordonau viața religioasă a membrilor sau organizau acțiuni caritabile, sau se organizau și acționau în caz de război, incendii și catastrofe naturale. Fiecare breaslă avea o ladă cu însemne proprii în care se depozitau statutul, sigiliul, privilegiile, convocatorul de întruniri. Tot în regulamente erau precizate și îndatoririle membrilor cu privire la întreținerea bastionului avut în custodie. Aici, breslele își depozitau mărfurile, iar la vreme de asediu, îl transformau în fortăreață.
 
Calitatea și diversitatea produselor realizate aici au dus faima meșteșugarilor brașoveni, transformând orașul în cel mai important centru de producție și export între Occident și Orient. Încă din anul 1364, cetatea avea privilegiul de a organiza târg anual (la 1 noiembrie) și dreptul de a depozita postavurile negustorilor polonezi și germani (1369). Dreptul comerțului peste hotare exista încă din 1358 cu Moldova și Valahia dar și cu alte țări de la răsărit, iar din 1374, cu tarile din Europa vestică. Centrul negoțului era Piața Sfatului unde se organiza piața de pește, târgul de vite și cel de grâne. Perimetrul comercial s-a extins și pe străzile laterale și s-au construit clădiri speciale: Casa Negustorilor, Casa Cerii, Casa Hirscher.

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.

Home Bucharest Dobrogea Moldova Walachia Transilvania