Germanii care trăiau în Brașov s-au ocupat de comerț și meserii. Locul de amplasare a orașului, la intersecția dintre Moldova și Țara Românească și la intersecția rutelor comerciale care legau Imperiul Otoman de Europa de Vest, împreună cu scutirile de anumite taxe, au permis comercianților sași să obțină o avere considerabilă și să exercite o puternică influență politică. Ei au contribuit în mare măsură la stilul arhitectural al orașului, care a avut o creștere economică rapidă, devenind una dintre cele mai importante piețe din Transilvania. În secolul 14 Brașovul a devenit una dintre cele mai importante cetăți economice și politice, în sud-estul Europei și în secolul 16, de asemenea, a devenit un important centru cultural. Johannes Honterus, un mare umanist, a lucrat cea mai mare parte a timpului în Brașov și Diaconul Coresi a tipărit prima carte românească, de asemenea, la Brașov. Fortificațiile din jurul orașului au fost ridicate și extinse continuu, cu mai multe turnuri și bastioane menținute și apărate de diferitele bresle meșteșugărești, conform obiceiului medieval. O parte din ansamblul fortificației a fost recent restaurat cu ajutorul fondurilor UNESCO, și alte proiecte sunt în derulare. Cel puțin două intrări în oraș, Poarta Ecaterinei (sau Katharinentor) și Poarta Șchei (sau Waisenhausgässertor), există încă. Centrul orașului este dominat de fosta Primărie (construită în 1420) și piața înconjurătoare, care include una dintre cele mai vechi clădiri din Brașov, Casa Hirscher. În apropiere este “Biserica Neagră”, considerata a fi cea mai mare biserică în stil gotic din sud-estul Europei.
 
Când orașul Brașov a devenit o colonie germană, românilor li s-au refuzat mai multe privilegii de către coloniștii germani. Ei nu au mai fost recunoscuți ca cetățeni ai orașului, și, ca atare, nu li s-a mai permis să continue să practice meșteșugurile lor și să își deruleze afacerile. În plus, religia lor de bază (ortodoxă), nu a fost oficial recunoscută în Transilvania, în special în sec. 15 și după aceea. Importanța culturală și religioasă a bisericii ortodoxe și școala românească, în Șchei, este subliniată prin donațiile generoase primite de la mai mult de treizeci de domni ai Moldovei și Țării Românești, precum și de la regina Elisabeta a Rusiei. Între sec. 17 – 19, românii din Șchei au militat pentru drepturi naționale, politice, culturale și au fost sprijiniți în eforturile lor de românii din toate celelalte provincii, precum și de către comunitatea locală a comercianților greci. În 1838 au tipărit primul ziar în limba română și au întemeiat primele instituții românești de învățământ superior “Școlile greco – ortodoxe Centrale”. Sfântul Împărat Roman și suveran al Transilvaniei Iosif al II-lea a acordat românilor drepturi cetățenești pentru o scurtă perioadă de timp în ultimele decenii din sec. 18.
 
După primul Război Mondial, Brașovul a devenit un puternic centru economic, dar orașul a fost parțial distrus în timpul celui de-al doilea Război Mondial. A fost reconstruit, iar clădirile istorice au fost restaurate. În a doua jumătate a sec. 20, administrația comunistă a industrializat forțat orașul, aducând aici muncitori din toată România, și determinând populația de origine germană sau evreiască să părăsească orașul în masă.
 
Istoria orașului Brașov:
 

1377 – Brașovul este confirmat drept centru administrativ iar în 1379 devine sediul ecleziastic al Țării Bârsei numită în primele izvoare scrise Barasu, Burcia, Brasso

l383 – Primele lucrări de construire a bisericii romano-catolice – biserică parohială – în zilele noastre Biserica Neagră – terminată în 1477

l395 – La Brașov se încheie alianța antiotomană între Sigismund de Luxemburg – regele Ungariei și Mircea cel Bătrân – domnul Țării Românești (Valahia)

1417 – Biserica Sf. Bartolomeu menționată pentru prima dată într-un document (deși construită începând cu sec. 13)

1420 – Acord încheiat între Adunarea Districtului Țării Bârsei și Breasla Blănarilor privind construirea Casei Sfatului

1421 – Invazia turcă în Țara Bârsei. Brașovul a fost parțial distrus și magistratul împreună cu consilierii orașului au fost luați ostatici

1432 – O nouă invazie turcească în Țara Bârsei: în oraș a fost declarată starea de asediu, dar nu a fost cucerit

1448 – 1453 – Cetatea Brașovia a fost mutată jos de pe muntele Tâmpa prin ordin al guvernatorului Ioan de Hunedoara

1475 – Primele liste de impozite păstrate la Brașov cu menționarea celor patru cvartale ale orașului

1480 – 1506 – Menționarea lui Gheorghe Grămăticul atestă activitatea didactică românească la Brașov

1486 – Brașovul și Țara Bârsei sunt încadrate în Universitatea Săsească – Universitas Saxonum

1521 – Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung adresată judelui primar al Brașovului – primul document păstrat în limba română

1525 – O ploaie torențială a produs o inundație la Brașov și zidurile de incintă de pe latura de vest s-au prăbușit

1539 – Începutul activității tipografice a umanistului Johannes Honterus, care în 1541 organizează gimnaziul german pe locul mănăstirii Sfânta Ecaterina iar în 1547 înființează biblioteca școlară care adăpostea cea mai mare colecție de cărți din Transilvania

1541 – Proclamarea Principatului Transilvania după căderea Regatului Ungariei sub turci

1542 – Primul spectacol de teatru și adoptarea religiei luterane de către populația săsească și maghiară din Brașov

1678 – Invazia tătarilor în Țara Bârsei. Michael Hermann, primarul orașului, reușește sa îndepărteze pericolul

1689 – 21 aprilie – Cel mai mare incendiu din istoria orașului Brașov. Incendiul a distrus cea mai mare parte a orașului și a ucis aproape 3.000 de oameni. A fost cea mai mare calamitate din întreaga istorie a Brașovului. Biserica parohială a ars și s-a înnegrit de fum și a primit numele de “Biserica Neagră”

1781 – Sunt emise Rescriptul de Concivilitate și Edictul de Toleranță Religioasă de către împăratul Iosif al II-lea prin care românii dobândesc drepturi egale cu celelalte națiuni

1784 – 1787 – Este construită Biserica Sfânta Treime Grecească, primul lăcaș de cult ortodox din Cetatea Brașovului

1838 – Prima publicare a “Gazetei Transilvaniei” și “Foaie pentru minte, inimă și literatură” a fost editată de George Barițiu

1848 – George Ucenescu transpune melodia “Deșteaptă – te Române” pe versurile poetului Andrei Mureșianu. Azi melodia este imnul României

1916 – 29 august – Armata română a intrat în Brașov iar dr. Gheorghe Băiulescu a fost primul român numit primar în Brașov

1918 – 7 decembrie – Trupele române au intrat în Brașov, după unirea Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918.