Budesti: Biserica de lemn din Budesti Josani (Unesco)

UNESCO România
Mănăstiri Transilvania
Transilvania
    UNESCO România
    Mănăstiri Transilvania
    Transylvania

 

Biserica “Sfântul Nicolae” – comuna Budești

 

Biserica cu hramul “Sfântul Nicolae” – sau “Biserica de lemn din Budești – Josani” a fost inclusă în patrimoniul UNESCO în decembrie 1999, împreună cu alte șapte biserici de lemn din Maramureș. Biserica a fost construită în 1643 pe o mică colină, dominând zona centrală a satului și fiind cea mai amplă biserică de lemn din Maramureșul istoric (lungimea 18 m, lățimea 8 m iar înălțimea turnului 26 m). Amplasată pe un soclu scund de piatră de râu, biserica construită conform sistemului Blockbau – forma de îmbinare a bârnelor cu cheotoarea numită „coadă de rândunică”, cu pereţi din bârne groase de stejar de formă paralelipipedică, este împărțită în trei părți, primele două care simbolizează lumea văzută și cerul văzut sunt pronaosul sau „tinda femeilor” și naosul sau locul bărbaților în timpul slujbei religioase, iar altarul, spațiul sacru unde se slujește Sfânta Liturghie, simbolizează cerul nevăzut. Naosul este separat de altar printr-un perete de lemn numit iconostas, ce simbolizează separarea celor văzute de cele nevăzute. Iconostasul are trei uși prin care se intră în altar, la mijloc fiind ușile „împărătești”, prin care intră și iese preotul doar în timpul slujbei, cu icoana Mântuitorului în dreapta și icoana Maicii Domnului cu Pruncul în stânga, iar lateral ușile diaconești pe unde intră și ies diacul și ceilalți slujitori ai bisericii.
 
Biserica are un acoperiș unic din șindrilă, cu pante repezi și streașină dublă, de jur împrejur, cu rol important de protecție a pereților împotriva umidității. Deasupra pronaosului se află turnul – clopotniță, având în partea superioară, sub coiful ascuțit un foișor cu trei arcade pe fiecare latură, încadrat de patru mici turnulețe, semn că satul avea un Sfat al Bătrânilor şi Curte de Judecată unde se dispunea inclusiv pedeapsa cu moartea, pentru faptele foarte grave cum ar fi crima sau trădarea.
 
În pronaosul bisericii se păstrează cămașa de zale, coiful și armura eroului haiduc legendar al Maramureșului Grigore Pintea sau Pintea Viteazul (1670 – 1703) care a luptat pentru dreptatea socială a românilor, împotriva nobililior maghiari și a trupelor imperiului austriac dar și împotriva tătarilor. Alexandru Ponehalschi, sau Alexa Zugravul din Berbești, a realizat în stil post bizantin în anul 1762 o mare parte din pictura interioară, formată din scene separate prin dungi de culoare, și majoritatea icoanelor de pe peretele estic al naosului, pictate pe panouri. Deasupra sunt cei doisprezece apostoli, în arcade, cu Deisis (Isus arhiereu pe tron flancat de Fecioara Maria și Ioan Botezătorul) în centru, medalioane cu câte doi prooroci, în centru fiind Maria cu Pruncul Isus, iar pe ultimul registru este Isus pe cruce, cu momentele Coborârii de pe cruce și Plângerea lui Isus. Din păcate pictura de pe pânza pictată de pe bolta naosului nu mai există. Pictura interioară a bisericii este completată în altar de pictura în stil baroc a lui Ioan Opriș din 1812, inclusiv icoana „Încoronarea Mariei” aflată pe masa altarului.
 
Biserica are o valoroasă colecția de icoane vechi pe lemn și sticlă din sec. 17 – 18, cea mai veche fiind icoana Sfântului Ioan Botezătorul din sec. 15. Cazania lui Varlaam, tipărită la Iași în 1643 și dăruită bisericii în 1647, și multe alte cărți de cult, completează tezaurul de istorie și cultură românească al bisericii. La exterior se află, Masa moșilor pe lespezile căreia se pot vedea numele familiilor de ţărani liberi din Budești care aveau dreptul să se așeze acolo și să ofere hrană nevoiașilor în memoria celor trecuți în neființă.
 
Pentru vizitarea bisericii – persoană de contact: Godja Ileana – 0764 206 302.


 

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.

Home Bucharest Dobrogea Moldova Walachia Transilvania