Desesti: Biserica de lemn (Unesco)

UNESCO România
Mănăstiri Transilvania
Transilvania
    UNESCO România
    Mănăstiri Transilvania
    Transylvania


 
Biserica “Sfânta Cuvioasă Paraschiva” – comuna Desești

 

Biserica cu hramul “Sfânta Cuvioasă Paraschiva” – sau “Biserica de lemn din Desești” a fost inclusă în patrimoniul UNESCO în decembrie 1999, împreună cu alte șapte biserici de lemn din Maramureș. Conform povestirilor din bătrâni, vechea biserică de lemn din Desești a fost arsă în timpul invaziei tătare și mulți săteni au murit încercând să o salveze. Tot bătrânii povesteau că locul actualei biserici a fost ales de noua piatră de altar (piciorul mesei). Astfel piatra sfințită a fost mutată în mai multe locuri diferite dar de fiecare dată se răsturna. După cinci încercări, în cele din urmă, piatra a rămas în picioare, în pace și stabilitate, indicând că locul în care era la final, era potrivit pentru construirea noii biserici. Se estimează că noua biserică a fost construită între anii 1770 – 1780, deoarece, conform inscripției de pe una din grinzile pronaosului, picturile interioare au fost realizate de către meșterul zugrav Radu Munteanu din satul Ungureni din Țara Lăpușului, și de ajutorul acestuia, Gheorghe din Desești. Este posibil datorită stilului asemănător al picturii, prin analogie stilistică, ca iconostasul să fi fost realizat de Alexandru Ponehalschi, pictor care apare la multe din bisericile de lemn din Maramureș.
 
Pictura interioară din naos, pronaos și altar s-a păstrat în condiții bune, fiind un exemplu reprezentativ de pictură postbizantină din sec. 18 specifică Maramureșului. Pictura altarului respectă canoanele picturii bizantine, în care bolta și pereții sanctuarului sunt dedicați Fecioarei și liturghiei divine. De asemenea pictura din naos are o desfășurare amplă a Vechiului Testament, predominante fiind scenele din Geneză (Vechiul Testament), precum Facerea lui Adam, Facerea Evei, Ispita șarpelui, Alungarea din rai, Cain îl ucide pe Abel, David plânge moartea lui Avesalom, David îl ucide pe Goliat sau Iuditha și Holofern, dar și din Noul Testament (minuni, pilde și Patimi). Dar probabil cea mai impresionantă dintre picturi este reprezentată de scena Judecății de Apoi, de o amplă desfășurare, întinzându-se pe cei patru pereți ai pronaosului, unde păcătoșii sunt individualizați de costumele pe care le poartă: turcii și tătarii poartă șalvari și tunici, husarii și nemții poartă redingote și pălării mici, iar “frâncii” au pantaloni strâmți, tunici scurte și căciuli înalte. Moise conduce cetele de neamuri identificabile prin inscripții ca „jidovi”, „turci”, „nemți”, „tătari”, „frânci” spre tronul de judecată al lui Iisus Judecător, asistat de apostoli și îngeri care trâmbițează, flancat de Adam și Eva îngenunchind, iar la picioarele Sale se află reprezentarea Etimasiei. Raiul este redat de cei trei patriarhi ținând în brațe sufletele celor aleși, mucenițe, preacuvioși, mucenici, împărați și patriarhi. Iadul este înspăimântător prin amploarea sa acoperind trei pereți. Un râu de foc care iese de sub picioarele lui Iisus și se varsă în gura fiarei Leviathan este plin de păcătoși: „vărsătorii de sânge”, „furii”, „preacurvarii”, „călugărițele curve”, „spânul” (comitele), „giudecătorii nedrepți”, care sunt așezați în roabe împinse de diavoli. Tot aici sunt reprezentate stând pe scaune, Lenea, Moartea, Ciuma și Foamea. Doi diavoli torturează „Fata care doarme dumineca” așezată pe un pat, „mincinosului” i se scoate limba, iar cel care și-a ucis părinții este lovit de diavol cu o secure.
 
În cimitirul bisericii în mijlocul crucilor vechi (printre care sunt și cruci celtice) se înalță un stejar bătrân de peste 400 de ani, considerat cel mai vârstnic din regiune.
 
Pentru vizitarea bisericii – persoane de contact: Preot Ioan Ardelean – 0730 004 715, Vasile Roman – 0747 846 442.


 

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.

Home Bucharest Dobrogea Moldova Walachia Transilvania